Inteligența artificială obligă America să se întoarcă la centralele pe gaz. Investițiile planificate au explodat cu 44% în doar opt luni

Inteligența artificială este prezentată frecvent drept una dintre tehnologiile care vor transforma economia globală, de la industrie și medicină până la educație și activitățile obișnuite de birou. În spatele serviciilor aparent imateriale, precum ChatGPT și alți asistenți digitali, se află însă infrastructuri fizice uriașe, care consumă cantități considerabile de electricitate. În Statele Unite, creșterea accelerată a centrelor de date începe să modifice inclusiv planurile companiilor energetice, iar rezultatul este surprinzător: tot mai multe centrale pe gaz natural.

O analiză realizată de Environment America Research & Policy Center și Frontier Group arată că proiectele de noi capacități de producție a electricității pe bază de gaz natural au crescut cu 44% în numai opt luni. Puterea totală a centralelor planificate până la sfârșitul anului 2030 a ajuns la 60,4 GW, comparativ cu 41,8 GW în decembrie 2025.

Această schimbare ridică întrebări importante despre costul energetic și climatic al dezvoltării inteligenței artificiale. În timp ce marile companii tehnologice își prezintă strategiile de reducere a emisiilor, necesarul tot mai mare de electricitate determină industria energetică americană să pregătească investiții suplimentare în combustibili fosili.

Centrele de date pentru AI schimbă planurile energetice ale Statelor Unite

Creșterea capacităților planificate de producție pe gaz natural este una dintre cele mai importante concluzii ale analizei publicate în octombrie 2026. Datele provin din raportările transmise către Energy Information Administration, instituția federală americană responsabilă de statisticile energetice.

Cele 60,4 GW reprezintă capacități propuse pentru conectarea la rețeaua electrică până la sfârșitul anului 2030. Nu toate proiectele au aprobări definitive și nu există garanția că toate vor fi construite, însă evoluția planurilor indică o schimbare semnificativă a priorităților industriei.

Comparativ cu începutul anului 2023, capacitatea centralelor pe gaz aflate în planificare aproape s-a triplat. Evoluția este asociată cu necesarul tot mai mare de electricitate al centrelor de date, deși creșterea cererii provine și din electrificarea altor activități economice.

Inteligența artificială presupune utilizarea unor sisteme informatice specializate, cu acceleratoare hardware de mare putere, care trebuie alimentate și răcite permanent. Antrenarea modelelor avansate poate necesita cantități considerabile de energie, dar și funcționarea zilnică a serviciilor AI generează un consum important.

Vezi și:

Tesla Model 3 și Model Y îți pot alimenta casa cu energie timp de două zile. Funcția care ar fi utilă și în România, dar are o limitare importantă

Cât curent consumă, de fapt, încărcătorul lăsat permanent în priză. Calculul pe un an

Centralele pe gaz sunt atractive pentru operatorii energetici deoarece pot furniza electricitate controlabilă, inclusiv atunci când producția eoliană sau fotovoltaică este redusă. În plus, anumite tehnologii permit ajustarea relativ rapidă a producției pentru a răspunde variațiilor cererii.

Texas conduce clasamentul proiectelor, concentrând aproximativ 33,2% din capacitatea totală planificată, echivalentul a peste 20 GW. Statul american găzduiește numeroase centre de date, infrastructuri industriale și proiecte energetice de mare amploare.

Louisiana urmează cu aproximativ 6,6 GW, Pennsylvania cu 4,4 GW, Oklahoma cu 3 GW și Mississippi cu 2,6 GW.

Împreună, cele cinci state concentrează aproximativ 60% din capacitățile suplimentare pe gaz incluse în analiză.

De ce această revenire la combustibili fosili contează inclusiv pentru România

Problema centrală nu este doar cantitatea de electricitate produsă, ci și impactul pe termen lung al investițiilor. O centrală pe gaz poate funcționa timp de mai multe decenii, iar construirea unor capacități noi poate crea dependențe economice care continuă mult după schimbarea condițiilor inițiale de pe piață.

Gazul natural produce, în general, emisii directe de dioxid de carbon mai reduse decât cărbunele pentru aceeași cantitate de electricitate generată. Totuși, rămâne un combustibil fosil, iar impactul climatic este amplificat de eventualele pierderi de metan din timpul extracției și transportului.

Analiza semnalează și o evoluție nefavorabilă a investițiilor planificate în energia eoliană. Comparativ cu decembrie 2025, capacitățile eoliene prevăzute pentru instalare au scăzut cu aproape 34%, în timp ce proiectele fotovoltaice au stagnat.

Energia solară continuă să reprezinte cea mai mare categorie a noilor capacități de producție planificate, însă organizațiile care au realizat studiul avertizează că ritmul dezvoltării surselor curate riscă să nu țină pasul cu extinderea centrelor de date.

Există și consecințe pentru sănătatea publică. Analizele citate de organizațiile de mediu estimează că, într-un scenariu de dezvoltare accelerată a centrelor de date, poluarea produsă de centralele fosile, turbinele pe gaz instalate local și generatoarele diesel de rezervă ar putea fi asociată cu aproximativ 600.000 de episoade de simptome de astm și 1.300 de decese premature în 2028.

Aceste cifre sunt proiecții rezultate din modelare, nu evenimente deja înregistrate, iar interpretarea lor depinde de ipotezele utilizate.

Pentru România, evoluția americană este relevantă deoarece dezvoltarea centrelor de date și a infrastructurii digitale creează provocări asemănătoare pentru operatorii rețelelor electrice. Un centru de date de mare capacitate necesită alimentare stabilă, conexiuni de mare putere și, uneori, infrastructură energetică dedicată.

În paralel, România investește în dezvoltarea producției de electricitate din gaze naturale, inclusiv prin proiecte precum centrala de la Iernut și complexele energetice planificate în zona Olteniei. Aceste investiții au propriile justificări economice și energetice, distincte de extinderea centrelor de date, dar ilustrează rolul pe care gazul natural continuă să îl joace în tranziția energetică.

Întrebarea importantă este dacă dezvoltarea AI va putea fi susținută prin surse de energie cu emisii reduse, stocare și modernizarea rețelelor sau dacă va determina prelungirea dependenței de combustibili fosili.

Datele americane demonstrează că progresul digital are un cost fizic important. Cu cât inteligența artificială devine mai prezentă în economie, cu atât infrastructura necesară funcționării sale va influența deciziile energetice, investițiile și, indirect, facturile consumatorilor.

Șeful Microsoft avertizează: mașinile de spălat și laptele au reguli de siguranță mai stricte decât AI