China deține în continuare cel mai puternic supercomputer din lume. Inteligența artificială schimbă regulile competiției tehnologice
Investițiile uriașe în inteligența artificială încep să schimbe prioritățile industriei hardware la nivel mondial. În timp ce marile companii tehnologice construiesc centre de date tot mai performante pentru antrenarea modelelor AI, dezvoltarea supercomputerelor tradiționale pare să fi încetinit considerabil. China își păstrează însă poziția de lider în acest domeniu, în fața Statelor Unite.
Potrivit Tom’s Hardware, cea de-a 68-a ediție a clasamentului TOP500, prezentată în cadrul conferinței SC26 de la Chicago, marchează cel mai redus număr de sisteme nou-intrate în clasament din ultimii 33 de ani.
China domină clasamentul celor mai puternice supercomputere din lume
Supercomputerul chinez LineShine, instalat la Centrul Național de Supercomputing din Shenzhen, ocupă în continuare prima poziție în clasamentul mondial, cu o performanță de 2,198 exaflopi în testul High Performance Linpack (HPL).
Un detaliu remarcabil este că sistemul chinezesc a obținut această performanță fără să utilizeze acceleratoare grafice dedicate, bazându-se pe procesoare centrale.
LineShine a preluat prima poziție în luna iunie 2026, când a detronat supercomputerul american El Capitan. A fost pentru prima dată din 2017 când un sistem chinezesc a revenit în fruntea clasamentului mondial.
Conform clasamentului oficial TOP500, cele mai puternice zece supercomputere din lume sunt:
-
LineShine – China;
-
El Capitan – SUA;
-
Frontier – SUA;
-
Aurora – SUA;
-
JUPITER Booster – Germania;
-
HPC7 – Italia;
-
Eagle – SUA;
-
HPC6 – Italia;
-
Fugaku – Japonia;
-
Alps – Elveția.
Nicio poziție din primele zece nu s-a modificat în ultimele șase luni, o situație neobișnuită într-un domeniu caracterizat în mod tradițional de progrese tehnologice rapide.
Inteligența artificială acaparează resursele destinate supercomputerelor
Doar 27 dintre cele 500 de sisteme prezente în clasamentul din noiembrie sunt noi, reprezentând 5,4% din total. Este cea mai redusă rată de înnoire înregistrată de la apariția clasamentului, în 1993.
Explicația nu ține neapărat de încetinirea progresului tehnologic, ci de schimbarea destinației componentelor hardware de ultimă generație.
Marile companii investesc masiv în infrastructuri specializate pentru inteligența artificială, iar procesoarele performante, acceleratoarele grafice și memoria necesară sunt direcționate tot mai frecvent către aceste facilități.
Fenomenul a devenit atât de amplu încât, în China, inclusiv plăcile video Nvidia GeForce RTX 5090 sunt dezmembrate și transformate în componente pentru serverele AI.
Potrivit datelor Epoch AI, la finalul anului 2025, cinci dintre cei mai mari furnizori americani de infrastructură cloud controlau aproximativ 71% din capacitatea globală de calcul dedicată inteligenței artificiale.
Goana după resurse a determinat companiile să exploreze inclusiv soluții neconvenționale, precum construirea unor centre de date subacvatice în China sau transformarea unor foste clădiri de telecomunicații în facilități AI de către Nvidia.
Clasamentul supercomputerelor ar putea deveni mai puțin relevant în era AI
În ciuda numărului redus de sisteme noi, performanța cumulată a celor 500 de supercomputere a crescut cu 4,4%, ajungând la 19,57 exaflopi.
Cel mai performant sistem nou-intrat în clasament este HANGANG, instalat în Coreea de Sud. Acesta ocupă locul 12, cu o performanță de 342,6 petaflopi.
Totuși, clasamentele tradiționale oferă o imagine din ce în ce mai incompletă asupra capacității globale de procesare. Supercomputerele convenționale sunt optimizate pentru calcule științifice de mare precizie, simulări climatice, cercetări medicale sau modelarea unor fenomene fizice complexe.
În schimb, infrastructurile dedicate inteligenței artificiale sunt proiectate pentru antrenarea și rularea modelelor AI, folosind frecvent calcule cu precizie numerică redusă. Numeroase asemenea sisteme private nici măcar nu participă la evaluările TOP500.
Astfel, competiția tehnologică dintre marile puteri nu se mai rezumă la construirea celui mai rapid supercomputer din lume, ci implică tot mai mult controlul asupra resurselor hardware, infrastructurii energetice și capacității de dezvoltare a inteligenței artificiale.