Inteligența artificială, esențială în depistarea actelor de corupție ale lui Viktor Orbán. Despre ce sume de bani este vorba

Inteligența artificială ajunge în centrul uneia dintre cele mai ample operațiuni anticorupție din Europa Centrală, după schimbarea puterii în Ungaria. Autoritatea pentru Integritate de la Budapesta a dezvoltat un model bazat pe AI și învățare automată pentru a urmări fondurile publice care ar fi fost deturnate sau alocate necorespunzător în timpul celor 16 ani de guvernare ai fostului premier Viktor Orbán. Miza financiară este uriașă: aproximativ 160 de miliarde de euro, potrivit estimărilor lui Ferenc Biró, șeful instituției anticorupție.

Suma este greu de imaginat chiar și la scară europeană. Vorbim despre bani publici care, în interpretarea Autorității pentru Integritate, ar fi ajuns pe canale netransparente, la companii și oameni de afaceri apropiați de cercul de putere al fostului premier. Biró susține că o parte importantă a acestor fonduri s-ar afla deja în străinătate, motiv pentru care recuperarea lor ar necesita nu doar anchete interne, ci și cooperare internațională, urmărirea fluxurilor financiare și mecanisme dedicate de recuperare a activelor.

Subiectul are și o componentă politică majoră. Acuzațiile de corupție la adresa lui Viktor Orbán au cântărit puternic în alegerile câștigate de Péter Magyar și partidul Tisza. Noul premier a promis că va întări Autoritatea pentru Integritate, va crea o agenție separată pentru recuperarea activelor și va aduce Ungaria în Parchetul European, astfel încât procurorii UE să poată ancheta fraudele și corupția cu fonduri europene.

Cum folosește Ungaria AI pentru a urmări banii publici

Ferenc Biró a explicat că Autoritatea pentru Integritate a construit un sistem modern, bazat pe inteligență artificială și machine learning, capabil să monitorizeze tranzacțiile economice din Ungaria în timp real. Într-un caz de corupție sistemică, o astfel de abordare poate fi crucială, pentru că nu mai vorbim doar despre contracte izolate sau licitații suspecte, ci despre tipare care se repetă ani la rând.

AI-ul poate ajuta la identificarea relațiilor dintre companii, contracte publice, beneficiari reali, consorții, prețuri umflate și fluxuri financiare care altfel ar fi greu de urmărit manual. Dacă un grup restrâns de firme câștigă disproporționat de multe contracte, dacă aceleași companii apar în rețele de subcontractare sau dacă banii pleacă rapid spre jurisdicții externe, un sistem de analiză automată poate scoate la suprafață anomalii.

Potrivit unei analize Financial Times citate în informațiile disponibile, 14% din fondurile alocate în licitațiile de stat sub guvernarea Orbán ar fi ajuns la 42 de companii deținute de 13 asociați ai fostului premier. Înainte de revenirea lui Orbán la putere, aceștia câștigaseră doar 1% dintre contracte între 2005 și 2010. După 2010, ar fi obținut peste 28 de miliarde de euro din licitații guvernamentale, fie individual, fie în consorții, cu o medie de 1,8 miliarde de euro pe an.

Biró susține că nivelul banilor publici scurși prin canale de corupție ar fi crescut dramatic în timp. În 2010, procentul ar fi fost de aproximativ 5% din cheltuielile bugetare, iar până în 2025 ar fi ajuns la 20%, potrivit declarațiilor sale. În varianta relatată de Financial Times, estimarea pentru 2025 este de 15-20% din cheltuielile guvernamentale care ar fi ajuns „în locuri greșite”, față de 2-3% la momentul venirii lui Orbán la putere.

Vezi și:

România este tot mai aproape de banii din PNRR. A 4-a cerere de plată a primit undă verde la nivel european

Comuna din România care vrea să devină independentă energetic. Localnicii primesc panouri fotovoltaice gratis

Aceste estimări nu sunt încă un verdict judiciar, iar Biró însuși a precizat că suma totală de 160 de miliarde de euro este o evaluare profesională, nu o cifră auditată. Totuși, dimensiunea acuzațiilor arată de ce noul guvern vrea să acționeze rapid. Dacă doar o parte din bani poate fi recuperată, impactul asupra finanțelor publice ungare ar fi semnificativ.

De la conflictul cu Bruxelles-ul la recuperarea activelor

Autoritatea pentru Integritate a fost înființată în 2022, ca parte a condițiilor impuse de Uniunea Europeană pentru ca Ungaria să poată recâștiga acces la fonduri europene înghețate. În timpul guvernării Orbán, instituția ar fi fost însă limitată puternic de lipsa de cooperare a autorităților. Biró a declarat că, atunci când agenția a început să investigheze achiziții publice, s-a lovit de un zid administrativ, oficialii fiind încurajați să reducă la minimum contactul și cooperarea.

Șeful Autorității pentru Integritate a susținut și că în 2024 ar fi fost convocat la Ministerul Justiției, unde foști miniștri i-ar fi cerut să nu continue anumite anchete. Foștii miniștri menționați au negat că aceasta ar fi fost tema întâlnirii, deși unul dintre ei ar fi admis că discuția a avut loc. Biró a mai spus că, după ce a transmis guvernului un raport despre centralizarea achizițiilor publice și lipsa controalelor adecvate, birourile sale au fost vizate de o anchetă privind presupuse practici corupte, acuzații pe care el le respinge.

Noul context politic schimbă însă complet poziția instituției. Péter Magyar a promis un pachet amplu de reforme privind statul de drept, inclusiv consolidarea Autorității pentru Integritate și înființarea unei agenții pentru recuperarea activelor. În plus, aderarea Budapestei la Parchetul European ar permite investigarea mai eficientă a fraudelor legate de fonduri UE.

Această schimbare are și o miză economică imediată. La finalul lunii trecute, Comisia Europeană a anunțat deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria. Din această sumă, 10 miliarde de euro vin din fondul de redresare Next Generation EU, 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune, iar alte 2,2 miliarde de euro ar urma să fie deblocate pe măsură ce reformele sunt implementate. Pentru o economie cu deficit bugetar în creștere, estimat de Comisie la 6,2% din PIB în 2026, acești bani sunt esențiali.

Péter Magyar a promis că va aduce fondurile „acasă” pentru a reconstrui Ungaria, a relansa economia, a reface serviciile publice și a consolida competitivitatea companiilor. Dar recuperarea celor 160 de miliarde de euro invocate de Biró va fi mult mai complicată decât simpla deblocare a banilor europeni. Va presupune anchete, procese, cooperare internațională și, probabil, ani de muncă.

Pentru restul Europei, cazul Ungariei poate deveni un test important. Dacă inteligența artificială poate ajuta la identificarea corupției sistemice și la urmărirea banilor publici ascunși prin rețele complexe, atunci instituțiile anticorupție din alte state ar putea adopta instrumente similare. Dar AI-ul nu înlocuiește procurorii, judecătorii și garanțiile legale. El poate indica tipare, poate accelera analiza și poate scoate la lumină conexiuni, însă recuperarea banilor va depinde în final de anchete solide și de decizii judiciare.

În cazul Ungariei, miza este atât financiară, cât și simbolică. Dacă noul guvern reușește să demonstreze amploarea presupusei corupții și să recupereze o parte din bani, va marca o ruptură majoră față de epoca Orbán. Dacă nu, cele 160 de miliarde de euro vor rămâne o cifră spectaculoasă într-un conflict politic deja intens.

Cum cumperi titluri de stat Tezaur în 2026. Ghid pas cu pas pentru români, care este suma minimă