Grecia taie accesul la social media pentru copiii sub 15 ani. De când intră în vigoare măsura

Grecia se pregătește să devină una dintre țările europene cu cele mai stricte reguli privind accesul minorilor la rețelele sociale. Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat că, din ianuarie anul viitor, copiii sub 15 ani nu vor mai putea folosi platformele de social media, într-o decizie motivată de efectele tot mai vizibile pe care mediul online le are asupra sănătății mintale a tinerilor.

Anunțul transmis de BBC vine într-un moment în care tot mai multe state încearcă să limiteze expunerea copiilor și adolescenților la aplicații construite pentru a le capta atenția cât mai mult timp. În Grecia, guvernul susține că fenomenul a început să afecteze serios viața de zi cu zi a familiilor, iar problemele de somn, anxietatea și presiunea socială resimțită de adolescenți sunt semnale care nu mai pot fi ignorate.

De ce vrea Grecia să intervină acum

Premierul elen a explicat că măsura este una „dificilă, dar necesară”, în condițiile în care tot mai mulți tineri spun că se simt epuizați de comparațiile permanente, de comentarii și de presiunea de a fi mereu conectați. Mesajul transmis public de Kyriakos Mitsotakis a pus accent pe faptul că tehnologia nu este, în sine, problema, ci felul în care anumite aplicații sunt concepute pentru a crea dependență.

Guvernul grec consideră că modelul de funcționare al marilor platforme este construit în jurul unei singure mize: menținerea utilizatorilor în fața ecranului pentru cât mai mult timp. În cazul copiilor și al adolescenților, autoritățile susțin că acest mecanism are consecințe directe asupra dezvoltării emoționale, asupra somnului și chiar asupra libertății lor de a se desprinde de presiunea digitală.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Totodată, liderul de la Atena a vorbit despre discuțiile purtate cu părinți care spun că propriii copii dorm prost, sunt anxioși și stau aproape permanent pe telefon. Această realitate a devenit una tot mai frecventă în multe state europene, însă Grecia a ales să meargă mai departe și să pregătească o interdicție clară pentru cei sub 15 ani.

Autoritățile nu au prezentat încă toate detaliile tehnice ale cadrului de aplicare, însă acestea urmează să fie comunicate oficial. Unul dintre marile semne de întrebare rămâne modul în care va fi verificată vârsta utilizatorilor și cât de eficient va putea fi pusă în practică un astfel de sistem.

Un val european de restricții și o dezbatere care se amplifică

Grecia nu este singura țară care merge în această direcție. Australia a deschis deja un drum radical, devenind primul stat care a cerut marilor platforme, inclusiv TikTok, YouTube și Snapchat, să elimine conturile deținute de utilizatori sub 16 ani, sub amenințarea unor amenzi uriașe. În Europa, Franța, Austria și Spania discută sau pregătesc la rândul lor măsuri similare.

Vezi și:

TikTok, Facebook, YouTube și alte rețele sociale plătesc milioane după acuzații legate de dependența copiilor

Rețeaua socială europeană eYou trece de 60.000 de utilizatori în trei săptămâni: promisiunea unei alternative la haosul online

În același timp, Marea Britanie analizează posibilitatea unei interdicții pentru cei sub 16 ani, iar Irlanda și Danemarca iau în calcul propriile variante de reglementare. Practic, tema a trecut rapid de la nivelul unei preocupări izolate la cel al unei dezbateri continentale despre siguranța minorilor în mediul online.

Premierul grec vrea chiar un răspuns unitar la nivel european. El a cerut Comisiei Europene un cadru comun care să completeze inițiativele naționale și să protejeze mai eficient minorii. Printre propunerile înaintate se numără verificarea obligatorie a vârstei pentru utilizatorii sub 15 ani pe toate platformele, o interdicție valabilă la nivelul întregii Uniuni Europene pentru această grupă de vârstă și obligativitatea ca platformele să reverifice vârsta utilizatorilor la fiecare șase luni.

De cealaltă parte, companiile din social media susțin că interdicțiile generale vor fi greu de aplicat și că pot produce efecte nedorite, inclusiv izolarea unor adolescenți vulnerabili care folosesc aceste platforme pentru informare, sprijin sau socializare. În plus, unele firme contestă deja în instanță măsurile adoptate în alte state, semn că lupta juridică și politică abia începe.

Totuși, presiunea asupra industriei crește pe măsură ce apar tot mai multe dovezi legate de impactul negativ al rețelelor sociale asupra sănătății mintale. În acest context, decizia Greciei ar putea deveni unul dintre cele mai importante teste europene privind limita dintre libertatea digitală și protecția copiilor. Dacă măsura va funcționa, este foarte posibil ca și alte țări să urmeze același model într-un ritm mult mai rapid decât se anticipa până acum.

Cum arată acum Aero1200, cartierul unde un Boeing 747 va fi montat între două turnuri uriașe