Google avertizează Uniunea Europeană că noile reguli anti-monopol ar putea pune în pericol datele utilizatorilor

Google și Uniunea Europeană intră într-o nouă confruntare pe tema controlului asupra marilor platforme tehnologice. Comisia Europeană pregătește reguli care ar putea obliga gigantul american să ofere acces mai larg competitorilor la anumite date și funcții, însă compania susține că aceste schimbări ar putea crea riscuri serioase pentru securitatea utilizatorilor.

Miza este uriașă, autoritățile europene vor să reducă avantajul pe care Google îl are pe piață, în special în zona motoarelor de căutare și a inteligenței artificiale integrate în telefoanele Android. Compania, în schimb, susține că unele măsuri propuse ar putea deschide ușa fraudelor, atacurilor informatice și expunerii unor informații care ar putea fi asociate ulterior cu persoane reale, scrie ArsTechnica.

De ce se teme Google de regulile europene pentru Android și AI

Una dintre schimbările analizate de Uniunea Europeană vizează modul în care funcționează inteligența artificială pe dispozitivele Android. În prezent, Google Gemini are un statut privilegiat în ecosistemul companiei, având acces la funcții precum fișierele utilizatorilor, conținutul ecranului și interacțiuni vocale mai avansate.

Autoritățile europene vor ca utilizatorii să poată integra și alte modele AI în telefoanele Android, nu doar serviciul Google. Practic, concurenții ar putea primi acces la funcții similare celor oferite de Gemini.

Heather Adkins, vicepreședinte pentru securitate în cadrul Google, susține că această schimbare ar putea fi exploatată de atacatori. Potrivit ei, dacă alte servicii AI ar primi permisiuni extinse pe Android, utilizatorii ar putea fi expuși unor aplicații malițioase capabile să acceseze date personale sau să manipuleze experiența de utilizare.

Google argumentează că problema nu este concurența, ci faptul că deschiderea completă a sistemului ar putea permite unor servicii mai puțin sigure să primească acces la niveluri de control pe care compania le gestionează în prezent.

Totuși, criticii susțin că Google are și un interes comercial evident în menținerea poziției dominante a propriilor servicii. Compania deține o parte covârșitoare din piața motoarelor de căutare, iar orice regulă care reduce avantajul său competitiv poate afecta modelul de business.

Vezi și:

Europa ar putea ceda în fața SUA pe regulile pentru giganții tech

Datele de căutare Google, între transparență pentru concurență și riscuri de confidențialitate

O altă propunere a Comisiei Europene prevede ca Google să ofere competitorilor acces la anumite date anonimizate provenite din căutări. Aceste informații ar putea include tipurile de căutări efectuate, poziționarea rezultatelor și rata de accesare a linkurilor.

Pentru concurenți, asemenea date ar reprezenta un avantaj uriaș. Ele ar putea ajuta alte companii să își îmbunătățească propriile servicii de căutare și să concureze mai eficient cu Google.

Compania susține însă că anonimizarea nu este un proces simplu. Chiar dacă datele sunt eliminate de identificatori direcți, există metode prin care anumite informații pot fi corelate și asociate din nou cu persoane individuale.

Google afirmă că, în cazul unor seturi complexe de date, atacurile de tip „linkage attack” pot permite combinarea mai multor surse pentru reconstruirea identității utilizatorilor. Cu ajutorul inteligenței artificiale moderne, procesul de eliminare a anonimatului ar putea deveni mai ușor.

Problema ridică o întrebare complicată: dacă datele anonimizate sunt suficient de sigure atunci când sunt gestionate de Google, de ce ar deveni periculoase când ajung la alte companii?

Google folosește deja metode de protejare a datelor, precum gruparea informațiilor între utilizatori cu caracteristici comune, combinarea diferitelor tipuri de căutări sau adăugarea unor modificări artificiale pentru reducerea riscului de identificare.

Aceste tehnici sunt aplicate în mai multe servicii ale companiei, inclusiv căutări, publicitate, locație și utilizarea aplicațiilor. Argumentul Uniunii Europene este însă că un control mai mare asupra datelor este necesar pentru a limita puterea excesivă a marilor platforme.

Regulile fac parte din Digital Markets Act, legislația europeană care tratează companii precum Google, Meta și Amazon drept „gatekeepers”, adică platforme cu o influență atât de mare încât necesită reguli suplimentare.

Comisia Europeană urmează să decidă forma finală a măsurilor, iar o hotărâre este așteptată pe 27 iulie. Până atunci, disputa rămâne aceeași: cât de mult trebuie limitată puterea unei companii dominante și cât de mult risc este acceptabil pentru a crea o piață mai competitivă?