Generația Z și inteligența artificială: scade IQ-ul tinerilor din cauza ChatGPT? Ce spun specialiștii

Pentru prima dată în aproximativ două secole, datele unor studii recente indică un fenomen îngrijorător: tinerii din Generația Z ar avea, în medie, un IQ mai scăzut decât cel al părinților lor. Într-o perioadă în care accesul la informație este practic nelimitat, iar tehnologia domină viața de zi cu zi, concluzia pare paradoxală. În centrul discuției se află utilizarea intensă a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT sau Gemini.

Inteligența artificială a intrat deja în școli, fie că vorbim despre teme, proiecte sau simple explicații suplimentare. Folosită responsabil, poate deveni un sprijin real pentru elevi și profesori. Însă utilizarea fără reguli clare ridică semne de întrebare legate de dezvoltarea gândirii critice, creativității și autonomiei în învățare.

Între progres tehnologic și comoditate intelectuală

Specialiștii atrag atenția că tendința de a apela constant la AI pentru rezolvarea sarcinilor școlare nu este doar o problemă de disciplină, ci și una care ține de modul în care funcționează creierul uman. Dezvoltarea completă a acestuia are loc în jurul vârstei de 25 de ani, iar până atunci tinerii sunt mai predispuși să caute soluții rapide și confortabile.

Într-un context în care majoritatea colegilor folosesc astfel de instrumente, presiunea socială joacă și ea un rol important. Dacă „toată lumea” își face temele cu ajutorul AI-ului, tentația de a face la fel este mare. La aceasta se adaugă și modelul parental modern, în care unii părinți tind să intervină excesiv pentru a ușura parcursul copilului. În acest peisaj, aplicațiile de tip chatbot ajung să fie percepute ca un alt „ajutor” legitim.

Psihologii subliniază însă diferența esențială dintre a primi sprijin și a delega complet procesul de gândire. Riscul major nu este existența tehnologiei în sine, ci transformarea ei într-un substitut al efortului intelectual. Dacă elevul doar copiază răspunsul generat de AI, fără să înțeleagă mecanismul din spate, procesul de învățare este afectat.

Pe de altă parte, ar fi greșit să privim inteligența artificială exclusiv prin prisma pericolelor. În medicină, cercetare sau educație, aceste instrumente au accelerat procese și au deschis oportunități noi. Problema nu este existența lor, ci lipsa unor repere clare de utilizare.

Reguli simple pentru o relație sănătoasă cu AI

În locul interdicțiilor totale, specialiștii propun stabilirea unor reguli clare, similare celor aplicate în cazul rețelelor sociale. De exemplu, limitarea timpului dedicat interacțiunii cu AI și încurajarea rezolvării inițiale a sarcinilor prin efort propriu. O regulă practică ar putea fi ca elevul să încerce singur timp de câteva minute să rezolve o problemă înainte de a cere ajutorul unui chatbot.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

Un alt exercițiu util este verificarea reală a înțelegerii. După ce primește un răspuns generat de inteligența artificială, copilul ar trebui să poată explica, cu propriile cuvinte, soluția respectivă. Dacă nu poate face acest lucru, înseamnă că informația nu a fost asimilată.

Există și o dimensiune emoțională a utilizării AI. Mulți adolescenți apelează la astfel de aplicații pentru întrebări personale sau sensibile, pe care evită să le adreseze adulților. În anumite situații, acest lucru poate oferi un prim sprijin. Totuși, specialiștii insistă că problemele serioase trebuie discutate cu oameni reali, fie că este vorba despre părinți, profesori sau consilieri.

În ceea ce privește scăderea IQ-ului mediu la nivel de generație, cauzele sunt multiple și nu pot fi atribuite exclusiv tehnologiei. Stilul de viață, mediul educațional, alimentația, expunerea la ecrane și modul de evaluare a inteligenței sunt factori care contribuie la această evoluție.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună