„Formula secretă” Coca-Cola, după 139 de ani, dezvăluită de un youtuber. Ce ingrediente susține acesta că ar conține

După aproape un secol și jumătate de speculații, un youtuber pasionat de chimie spune că a reușit să reconstruiască celebra „formulă secretă” a băuturii Coca-Cola, folosind instrumente de laborator și multă răbdare. Experimentul, povestit într-un VIDEO de aproximativ 25 de minute, ar fi durat peste un an și se bazează pe o abordare care sună mai degrabă a cercetare academică decât a „truc” de internet.

E important, însă, un lucru din start: vorbim despre o reconstrucție revendicată de autor, nu despre o confirmare oficială. Cu alte cuvinte, chiar dacă rezultatul „pare identic” la gust pentru unii, rămâne întrebarea mare: e chiar rețeta originală sau doar o imitație extrem de reușită?

Ce a încercat să afle și de ce acel „1%” contează

Rețeta Coca-Cola, inventată în 1886 de farmacistul John Pemberton, are o bază cunoscută publicului: apă, zahăr, cofeină și acid fosforic. Acestea ar reprezenta, după cum se știe, grosul compoziției. Misterul a fost mereu în zona aromelor și a compușilor care dau identitatea băuturii, acel „1%” despre care fanii spun că face diferența.

Youtuberul LabCoatz susține că tocmai această parte a încercat să o „spargă” printr-o combinație de analiză chimică și testare repetată. Abordarea lui nu a fost să ghicească după gust, ci să identifice moleculele care apar în aromă și să reconstruiască un amestec cât mai apropiat de original.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Cum ar fi fost „citită” băutura la nivel de molecule

Metoda folosită, spune autorul, a fost cromatografia gazoasă combinată cu spectrometria de masă, o tehnică utilizată pentru a separa și identifica compuși pe baza masei și încărcării lor. Pe românește, un fel de „scanare” a aromelor, în care fiecare componentă poate fi detectată și comparată.

Totuși, această metodă are limite: unele substanțe, mai ales cele mai puțin volatile, pot scăpa ușor unui astfel de proces. Aici intră în scenă partea mai „omenească” a experimentului: testele de gust, inclusiv degustări „în orb”, pentru a ajusta amestecul până când diferențele devin greu de sesizat.

Structura spectrometriei de masă. (Imagine captură YouTube/LabCoatz)

Lista de ingrediente din Coca-Cola „detectate” și cum ar fi fost construită aroma

În lista prezentată, apar compuși și arome asociate în special cu citricele și condimentele: alfa-terpinen și fenchol (legate de zona de citrice), urme de portocală, limonen, dar și acid acetic, care ar „taie” din dulceața zahărului. Mai apar cinnamaldehida (asociată cu scorțișoara), ulei de lime, sabinen (întâlnit în mod natural în mentă și ienupăr), cedren și vanilie, descrisă ca element de echilibru care „îmblânzește” notele condimentate.

Un detaliu interesant este menționarea glicerinei vegetale, despre care autorul spune că ar contribui la senzația ușor „densă” a băuturii, diferență pe care replicile ar rata-o adesea. În plus, ar fi identificat și rolul taninurilor pentru senzația astringentă, taninuri care pot fi mai greu de prins prin spectrometrie, motiv pentru care ar fi fost necesare multe ajustări prin degustare.

Graficul de gazcromatografie–spectrometrie de masă folosit de LabCoatz

De ce nu e o rețetă „de făcut acasă” și ce rămâne neclar

Chiar și în varianta prezentată, „rețeta” Coca-Cola nu ar fi o simplă amestecare de ingrediente. LabCoatz spune că o parte din uleiurile esențiale trebuie emulsionate într-o soluție de alcool alimentar, apoi combinate cu siropul pe bază de apă, acid fosforic și zahăr. Asta înseamnă dozaje fine, instrumente de măsurare precise și, mai ales, riscul ca un mic exces să schimbe complet gustul original de Coca-Cola.

În final, povestea rămâne captivantă tocmai pentru că se plimbă pe granița dintre știință și mit. Da, poți ajunge la o copie extrem de apropiată, dar fără confirmare din interiorul companiei, „formula secretă” rămâne, tehnic vorbind, tot un secret. Iar experimentul, oricât de elaborat, rămâne o demonstrație fascinantă despre cât de departe poate ajunge un creator de conținut când își pune ambiția în laborator.

Bitcoin se prăbușește, iar piața cripto pierde trilioane de dolari. Legătura cu febra AI