Firefox își schimbă designul și vrea să recâștige utilizatorii Chrome. Șeful Mozilla explică strategia browserului

Firefox lansează o nouă versiune a interfeței, într-o încercare de a atrage un public mai larg decât utilizatorii preocupați de confidențialitate sau de independența webului. Firefox 157 aduce un redesign pe desktop și dispozitive mobile, iar Mozilla speră ca browserul să fie ales nu doar pentru principiile din spatele proiectului, ci și pentru experiența oferită.

Ajit Varma, șeful Firefox, a explicat într-un interviu pentru Ars Technica ce urmărește Mozilla prin această schimbare și care sunt obstacolele în calea creșterii browserului într-o piață dominată de Chrome și de alte produse construite pe Chromium.

Mozilla vrea ca Firefox să fie ales pentru experiența oferită

Firefox este construit pe motorul open-source Gecko, spre deosebire de majoritatea browserelor importante care folosesc Chromium. Chrome are o cotă de piață mult mai mare, iar Chromium stă la baza unor produse precum Microsoft Edge și a numeroase alte browsere.

Pentru Mozilla, această diferență rămâne importantă, însă compania recunoaște că pentru majoritatea oamenilor nu este un criteriu decisiv. Mulți nu fac diferența între Chrome, Chromium, Blink, Firefox sau Gecko și nici nu separă întotdeauna conceptul de browser de cel de motor de căutare.

Varma spune că Mozilla trebuie să ajungă la un public mult mai larg, inclusiv la persoane care nu sunt interesate în mod special de structura tehnică a internetului. Redesignul urmărește tocmai această direcție. Interfața este mai modernă și mai apropiată de limbajul vizual al sistemelor de operare actuale, iar Firefox readuce inclusiv modul compact și oferă mai multe posibilități de personalizare.

Potrivit lui Varma, experiența de utilizare nu ține doar de funcții și productivitate. Contează și senzația pe care o are cineva atunci când deschide browserul pentru prima dată și dacă produsul pare modern, distinct și plăcut de folosit.

Alegerea browserului ține adesea de obișnuință

Unul dintre cele mai mari obstacole pentru Firefox este faptul că oamenii tind să continue să folosească browserul pe care îl utilizau deja. Varma spune că, atunci când oamenilor li se oferă efectiv posibilitatea de a alege, Firefox poate înregistra creșteri importante.

Vezi și:

După incidentul OpenAI, sistemele informatice intră sub lupă. Autoritățile caută vulnerabilități în fața AI

Atacurile cibernetice care folosesc blockchain au explodat. Hackerii își ascund infrastructura pe rețele imposibil de închis

Un exemplu este Europa, unde Digital Markets Act a introdus ecrane de selecție a browserului pe anumite dispozitive mobile. În momentul configurării unui dispozitiv, utilizatorul poate vedea mai multe opțiuni și trebuie să decidă ce browser dorește să folosească. Mozilla a observat creșteri ale utilizării Firefox după introducerea acestor mecanisme.

Compania caută, prin urmare, să creeze mai multe astfel de momente în care oamenii să se gândească la alegerea browserului. Varma menționează inclusiv schimbările aduse de Google sistemului Manifest V2 pentru extensii. Mozilla a păstrat suportul pentru această versiune, iar compania susține că modificările făcute de browserele bazate pe Chromium au determinat o parte dintre oameni să ia din nou în calcul Firefox, în special în contextul extensiilor de blocare a reclamelor.

Un alt astfel de moment este legat de AI. În timp ce browsere precum Chrome și Edge integrează tot mai vizibil instrumente AI, Firefox încearcă să pună accent pe controlul oferit persoanei care folosește browserul.

Firefox investește în AI, dar nu vrea să-l impună

Mozilla a introdus controale AI care permit activarea sau dezactivarea funcțiilor și selectarea anumitor instrumente, precum traducerile. Potrivit lui Varma, această abordare răspunde inclusiv persoanelor care nu vor să folosească AI în browser.

Mozilla spune că AI reprezintă în continuare o parte minoră din utilizarea generală a browserelor, însă vede aplicații practice pentru tehnologie în funcții precum traducerea, sumarizarea, organizarea automată a taburilor sau completarea unor formulare.

Varma afirmă că mai puțin de 10% dintre inginerii Firefox lucrează la zona AI, în timp ce cea mai mare parte a investițiilor este direcționată către Gecko. Aici intră performanța browserului, compatibilitatea cu site-urile, precum și API-urile noi pentru dezvoltatori.

Mozilla nu urmărește să devină un producător de modele AI sau de agenți autonomi. Compania spune că folosește modele open-source și analizează inclusiv variante care pot rula local pe dispozitiv, cu costuri mai mici. Ideea este ca AI să fie utilizat acolo unde poate aduce un avantaj concret, fără ca tehnologia să devină obligatorie pentru toți.

În același timp, Varma recunoaște că Mozilla a investit prea târziu în aplicațiile mobile. Compania a avut în trecut ambiții mai mari prin Firefox OS, însă strategia actuală nu urmărește construirea unui rival direct pentru Android și iOS.

Gecko pe iPhone rămâne o problemă de cost

Un alt obiectiv important pentru Firefox este utilizarea motorului Gecko pe iPhone. Apple permite acum motoare de browser alternative în anumite piețe, inclusiv în Uniunea Europeană și Japonia, însă Mozilla spune că implementarea este dificilă din punct de vedere tehnic și financiar.

Problema principală este necesitatea de a construi versiuni diferite ale aplicației pentru piețele în care Gecko poate fi folosit și pentru cele în care această opțiune nu este disponibilă. Pentru Mozilla, care nu are dimensiunea marilor companii de tehnologie, o astfel de strategie ar presupune aproape dublarea echipei dedicate iOS.

Varma spune că Mozilla încearcă să convingă Apple și autoritățile de reglementare să adopte un set unic de reguli care să permită utilizarea Gecko la nivel global. În prezent, apar și alte dificultăți legate de distribuirea aplicației în App Store și de migrarea datelor.

Firefox se confruntă în același timp cu o altă problemă strategică: veniturile companiei depind în mare măsură de acordul cu Google pentru motorul de căutare implicit. Varma admite că viitorul acestei relații este o întrebare importantă, mai ales într-un moment în care serviciile bazate pe modele lingvistice schimbă modul în care oamenii caută informații.

El spune însă că, deocamdată, utilizarea Google Search rămâne puternică, iar apariția AI nu a dus la o migrare masivă de la motoarele de căutare către chatboturi. Pentru Mozilla, creșterea eficienței adusă de instrumentele AI poate avea și un efect intern important: compania poate produce mai mult cod cu o echipă relativ mică, iar problema se mută din zona scrierii codului către verificarea și evaluarea acestuia.

Pasajul Ciurel, continuat după șase ani. Unde va ajunge drumul și cum ar putea scăpa șoferii de aglomerația de pe Iuliu Maniu