Există o diferență de „plată” chiar și între agenții AI. Un studiu arată că varianta feminină a primit cu 10% mai puțin

Prejudecățile de gen din lumea reală par să se transfere și asupra inteligenței artificiale. Un studiu realizat de cercetători de la University of Limerick, University of Zurich și SKEMA Business School arată că oamenii au oferit mai puțini bani unui agent AI prezentat drept femeie decât unuia prezentat drept bărbat, deși cele două sisteme foloseau aceeași tehnologie și aveau aceleași capacități. Potrivit The Irish Times, diferența a fost de 10,25% în defavoarea agentului feminin.

Important este că nu vorbim despre un „salariu” în sensul clasic al cuvântului. Agenții AI nu erau angajați, ci participanții la experiment au primit bani reali pe care trebuiau să îi împartă între ei și asistentul AI cu care lucraseră. Rezultatul arată, așadar, o diferență în recompensa financiară acordată de oameni, nu un decalaj salarial propriu-zis.

Johanna a primit cu 10,25% mai puțin decât Johan

Experimentul a implicat 189 de participanți care au lucrat într-un mediu de birou construit în realitate virtuală. Aceștia trebuiau să rezolve sarcini profesionale cu ajutorul mai multor tipuri de asistenți AI: un chatbot clasic, un robot de birou și două personaje cu aspect uman, unul masculin și unul feminin.

Cele două personaje umane au fost numite Johan și Johanna. Din punct de vedere tehnic, ele aveau aceleași capacități și efectuau aceleași tipuri de sarcini. Singura diferență relevantă era modul în care erau prezentate utilizatorilor.

Vezi și:

De ce nu poate fi deocamdată demisă directoarea ANM, după scandalul cheltuielilor. Detaliul care blochează orice decizie

La final, participanții au primit bani reali și au trebuit să decidă cât păstrează pentru ei și cât oferă agentului AI pentru contribuția sa. Johanna, varianta feminină, a primit în medie cu 10,25% mai puțin decât Johan.

În plus, Johan a fost perceput drept mai „uman” decât Johanna, deși tehnologia din spate era identică. Cercetătorii consideră că diferența sugerează că anumite prejudecăți sociale pot influența inclusiv felul în care oamenii evaluează și recompensează sisteme artificiale.

Oamenii spuneau că genul AI-ului nu contează

Una dintre cele mai interesante concluzii a apărut atunci când cercetătorii au comparat comportamentul participanților cu declarațiile lor. În interviurile realizate după experiment, mulți au spus că genul asistentului AI nu era important pentru ei și chiar că preferau sisteme cu un aspect mai puțin uman.

Vezi și:

Anthropic taie accesul la internet pentru testele interne după ce Claude a atacat site-uri reale. AI-ul a trimis inclusiv un pont fals poliției

Meta intră în cursa modelelor AI de top cu Muse Wonder și Wonder Full. Ce pot face noile sisteme

Comportamentul observat în experiment a indicat însă altceva. Agenții cu aspect uman au primit, în general, recompense financiare mai mari decât chatbotul sau robotul și au fost considerați mai credibili sau mai implicați în colaborare.

În același timp, diferența dintre Johan și Johanna a rămas vizibilă chiar dacă participanții declarau că nu țin cont de gen. Cercetătorii spun că tocmai această discrepanță este importantă, pentru că arată că anumite prejudecăți pot influența comportamentul chiar și atunci când persoana nu le recunoaște sau nu este conștientă de ele.

Mary Hausfeld, de la Kemmy Business School din cadrul University of Limerick, a subliniat că tehnologia din spatele celor doi agenți era aceeași, dar oamenii nu i-au tratat la fel. Cercetătoarea avertizează că felul în care sunt proiectate și prezentate sistemele AI poate reactiva presupuneri și tipare deja existente în relațiile dintre oameni.

Aspectul unui agent AI nu este doar o alegere de design

Studiul este relevant într-un moment în care tot mai multe companii încep să prezinte agenții AI drept „colegi digitali”, nu doar drept instrumente software. Pe măsură ce aceștia primesc voci, chipuri și personalități, oamenii pot ajunge să reacționeze la ei folosind aceleași mecanisme sociale pe care le aplică altor persoane.

Autorii studiului susțin că aspectul unui agent AI nu ar trebui tratat doar ca o alegere estetică. El poate influența nivelul de încredere, percepția asupra contribuției și chiar recompensa financiară pe care oamenii sunt dispuși să o acorde.

Cercetarea nu demonstrează că orice agent AI cu aspect feminin va fi tratat mai prost în toate situațiile și nici nu poate fi echivalată direct cu diferențele salariale dintre femei și bărbați din lumea reală. Experimentul a analizat o situație controlată, într-un mediu virtual, cu 189 de participanți și o singură pereche de agenți prezentați ca femeie și bărbat.

Totuși, rezultatul ridică o problemă importantă: dacă agenții AI vor deveni tot mai prezenți în mediul profesional, companiile ar putea ajunge să reproducă involuntar prejudecățile existente prin simplul mod în care îi proiectează.

Inteligența artificială poate deveni o oglindă a prejudecăților umane

Discuțiile despre discriminarea în AI s-au concentrat până acum mai ales asupra datelor pe care modelele sunt antrenate și asupra răspunsurilor pe care acestea le generează. Noul studiu arată însă că problema poate apărea și în sens invers: oamenii pot proiecta propriile prejudecăți asupra inteligenței artificiale.

Asta înseamnă că nici măcar un sistem complet identic din punct de vedere tehnic nu este neapărat perceput în același mod dacă primește un nume, o voce sau un avatar diferit.

Pentru dezvoltatorii de agenți AI, concluzia este relevantă. Pe măsură ce sistemele devin tot mai antropomorfizate, deciziile privind genul, vocea sau aspectul lor ar putea influența modul în care utilizatorii le acordă încredere și le evaluează contribuția.

Studiul, intitulat „Human-Like and Male? How AI Assistant Design Relates to Trust and Monetary Reward at Work in VR”, a fost publicat în lucrările ACM și prezentat în cadrul conferinței NordiCHI 2026.

Există o diferență de „plată” chiar și între agenții AI. Un studiu arată că varianta feminină a primit cu 10% mai puțin