Exercițiile peste limita recomandată ar putea aduce beneficii uriașe pentru inimă, dar nu înseamnă că trebuie să trăiești la sală, spun cercetătorii

Sănătatea inimii depinde de mai mulți factori, de la alimentație și somn până la stres, genetică și stil de viață. Însă mișcarea rămâne una dintre cele mai puternice forme de prevenție, iar un nou studiu sugerează că beneficiile cardiovasculare pot crește semnificativ atunci când nivelul de activitate fizică depășește recomandările actuale.

În prezent, ghidurile de sănătate recomandă, în general, aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată spre intensă pe săptămână. Asta poate însemna mers alert, alergare ușoară, ciclism, înot, antrenamente la sală sau alte forme de mișcare care ridică pulsul. Datele analizate recent arată însă că persoanele care fac mult mai mult sport decât această limită pot avea un risc considerabil mai mic de evenimente cardiovasculare grave, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Ce arată noul studiu despre mișcare și inimă

Analiza a fost realizată de cercetători din China, pe baza datelor din UK Biobank, una dintre cele mai importante baze de date medicale din Marea Britanie. Studiul a inclus 17.088 de persoane, monitorizate timp de aproape opt ani. În această perioadă, cercetătorii au urmărit apariția unor evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv fibrilație atrială, infarct, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral.

Rezultatele arată o diferență clară între cei care ating recomandările actuale și cei care fac mișcare mult peste acest prag. Persoanele care au acumulat cele 150 de minute săptămânale de activitate fizică moderată spre intensă au avut un risc cu aproximativ 8-9% mai mic de evenimente cardiovasculare grave. În schimb, cei care au făcut de trei sau patru ori mai multă mișcare au avut o reducere a riscului de peste 30%.

Vezi și:

Unde să nu schimbi leva în Bulgaria. Greșeala care îi costă bani pe turiști

Concret, asta ar însemna aproximativ 9-10 ore de exercițiu fizic pe săptămână, un obiectiv care poate părea imposibil pentru mulți oameni cu program aglomerat. Totuși, studiul sugerează că beneficiile cresc odată cu „doza” de mișcare. Pentru o reducere a riscului cardiovascular de aproximativ 20%, participanții aveau nevoie de circa 340-370 de minute de activitate fizică pe săptămână, adică mai mult decât dublul recomandării actuale.

Un alt detaliu important este că persoanele cu o condiție fizică mai slabă aveau nevoie de mai multă mișcare pentru a obține aceleași beneficii ca persoanele deja mai bine antrenate. Potrivit analizei, acestea ar fi avut nevoie de încă 30-50 de minute de activitate fizică moderată spre intensă pe săptămână pentru a ajunge la același nivel de protecție cardiovasculară.

De ce nu trebuie interpretat studiul ca o presiune în plus

Deși concluziile par spectaculoase, specialiștii atrag atenția că mesajul public nu ar trebui să fie „fă 10 ore de sport pe săptămână sau nu este suficient”. Aiden Doherty, specialist în informatică biomedicală la Universitatea Oxford, a explicat că o astfel de interpretare poate fi înșelătoare. Ideea esențială este că fiecare pas contează, mai ales pentru oamenii care pornesc de la un nivel scăzut de fitness.

Vezi și:

Jucătorii internaționali ai naționalelor Spaniei, Germaniei, Argentinei, Japoniei și Mexicului poartă pantofii personalizați adidas Originals Hyperboost Euphoria în timpul meciurilor de deschidere FIFA World Cup 2026

MedLife devine partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, „drumul care unește”

Cu alte cuvinte, nu trebuie să transformi mișcarea într-o cursă imposibilă. Pentru majoritatea oamenilor, primul obiectiv realist rămâne atingerea celor 150 de minute pe săptămână. Chiar și această limită aduce protecție cardiovasculară relevantă, indiferent de nivelul de fitness. În plus, multe persoane nu reușesc nici măcar să atingă recomandările actuale, ceea ce înseamnă că ridicarea oficială a pragului ar putea deveni descurajantă.

Cercetătorii înșiși subliniază că ghidurile actuale ar trebui păstrate ca reper minim universal. Doar 12% dintre participanții incluși în analiză au ajuns la cel puțin 560 de minute de mișcare pe săptămână, ceea ce arată că un asemenea nivel este posibil, dar dificil de susținut pentru cea mai mare parte a populației.

Studiul are și o limitare importantă: este observațional. Asta înseamnă că poate arăta asocieri puternice între nivelul de activitate fizică și sănătatea inimii, dar nu poate demonstra definitiv o relație cauză-efect. Cercetătorii au folosit metode statistice avansate pentru a se apropia de această concluzie, iar un avantaj major este că activitatea fizică a fost măsurată prin dispozitive, nu doar prin declarațiile participanților.

Ce înseamnă, de fapt, pentru viața de zi cu zi

Mesajul cel mai util nu este că trebuie să petreci ore întregi în sală, ci că inima pare să răspundă foarte bine la creșterea treptată a mișcării. Dacă 150 de minute pe săptămână sunt baza, orice plus poate conta: o plimbare mai lungă, urcatul scărilor, mersul alert până la muncă, o tură de bicicletă sau un antrenament scurt adăugat în program.

Pentru cei care au deja o rutină activă, studiul confirmă că beneficiile pot continua să crească peste pragul minim recomandat. Pentru cei sedentari, vestea bună este că nu trebuie început cu obiective extreme. O schimbare mică, dar constantă, poate fi mai valoroasă decât un plan ambițios abandonat după două săptămâni.

În final, cercetarea nu răstoarnă recomandările actuale, ci le pune într-un context mai larg. Cele 150 de minute de activitate fizică moderată spre intensă rămân un obiectiv solid și realist pentru protejarea inimii. Însă pentru cei care pot și vor să facă mai mult, datele sugerează că organismul ar putea răsplăti efortul cu o protecție cardiovasculară considerabil mai mare.

Cât costă o zi la mare pe litoralul românesc în iunie 2026. Prețurile la șezlonguri, cafea și bere în Mamaia, Constanța și Eforie