Europa își rescrie legea AI înainte să o aplice complet: mai puțină birocrație, mai mult timp pentru companii și o nouă luptă cu deepfake-urile
Uniunea Europeană își ajustează deja cea mai ambițioasă lege dedicată inteligenței artificiale, la mai puțin de doi ani de la intrarea ei în vigoare. AI Act, prezentat inițial drept cel mai dur cadru de reglementare a inteligenței artificiale din lume, trece printr-un proces de simplificare care schimbă termene, reduce anumite obligații și încearcă să ofere companiilor mai mult spațiu de manevră.
Pe 7 mai, guvernele statelor membre și eurodeputații au ajuns la un acord privind așa-numitul „AI omnibus”, un pachet de modificări țintite menit să reducă birocrația și să clarifice suprapunerile dintre legislațiile europene. Oficial, Uniunea Europeană spune că nu renunță la logica de bază a legii, construită în jurul riscurilor. În practică, însă, schimbările arată cât de greu este să reglementezi o tehnologie care avansează mai repede decât pot lucra instituțiile, conform Euronews.
Ce se schimbă în legea AI
Cea mai importantă modificare ține de calendar. Sistemele AI considerate cu risc ridicat, folosite în domenii precum angajarea, educația sau asigurările de sănătate, vor avea termen de conformare până la 2 decembrie 2027, nu în vara lui 2026, cum era prevăzut anterior. Pentru AI-ul integrat în produse fizice, precum dispozitive medicale sau utilaje industriale, obligațiile sunt împinse până în august 2028.
În același timp, definiția sistemelor cu risc ridicat devine mai restrânsă. Nu orice soluție AI folosită într-un domeniu sensibil va intra automat sub cele mai dure reguli, ci mai ales acele sisteme a căror defecțiune ar putea genera riscuri reale pentru sănătate sau siguranță. Instrumentele care doar asistă utilizatorii sau optimizează anumite procese scapă, în multe cazuri, de regimul complet.
O altă schimbare importantă privește suprapunerile legislative. Dacă un sector este deja reglementat prin reguli specifice, de exemplu în aviație, dispozitive medicale sau servicii financiare, companiile nu vor mai fi obligate să treacă prin evaluări paralele sub mai multe cadre europene. Ideea este să existe mai puține proceduri duplicate, mai ales pentru firmele care dezvoltă produse complexe.
Cea mai controversată decizie este excluderea utilajelor din AI Act, acestea urmând să fie reglementate separat. Mari companii industriale au susținut această separare, dar criticii avertizează că măsura poate fragmenta legislația europeană și poate slăbi coerența cadrului inițial.
Ce înseamnă pentru companii și utilizatori
Pentru companii, noul pachet vine cu un mesaj clar: mai mult timp, mai puține documente și mai multă flexibilitate. IMM-urile și companiile de dimensiune medie vor beneficia de documentație tehnică simplificată, termene extinse și acces mai larg la spații de testare reglementate, unde pot verifica sisteme AI în condiții mai relaxate.
Asta nu înseamnă că obligațiile dispar. Companiile care vând sisteme AI cu impact major, de exemplu soluții folosite în recrutare sau evaluare profesională, vor trebui în continuare să demonstreze că produsele lor sunt sigure, transparente și controlabile. Amenzile rămân posibile pentru actorii care ignoră regulile.
Pentru utilizatori, una dintre cele mai vizibile noutăți este interdicția explicită asupra instrumentelor AI care generează imagini sexuale explicite fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri. Măsura va intra în vigoare pe 2 decembrie și încearcă să acopere o zonă în care legislația a rămas în urmă față de abuzurile deja răspândite online.
Această interdicție este importantă pentru că mută discuția despre AI din zona abstractă a productivității și inovației în realitatea concretă a prejudiciilor personale. Generarea de imagini false, intime, fără acordul unei persoane, a devenit una dintre cele mai agresive forme de abuz digital, iar Bruxelles-ul încearcă acum să transmită că astfel de aplicații nu mai pot fi tratate ca simple experimente tehnologice.
Marea problemă rămâne viteza
Modificările aduse AI Act arată o tensiune tot mai vizibilă în Europa. Pe de o parte, Uniunea Europeană vrea să fie lider global în reglementarea inteligenței artificiale. Pe de altă parte, prea multe reguli aplicate prea repede pot sufoca firmele europene exact într-un moment în care competiția cu Statele Unite și China devine tot mai dură.
De aceea, Bruxelles-ul încearcă acum să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și competitivitatea companiilor. Susținătorii modificărilor spun că simplificarea era necesară și că legea rămâne solidă. Criticii văd însă o concesie făcută marilor companii de tehnologie și un precedent periculos: dacă AI Act poate fi redeschis atât de repede, ar putea fi slăbit treptat prin amânări și excepții succesive.
AI Act rămâne, cel puțin deocamdată, cel mai amplu cadru legal din lume pentru inteligența artificială. Însă adevăratul test nu va fi forma finală a textului, ci modul în care Comisia Europeană, AI Office și statele membre vor aplica regulile. O lege ambițioasă, dar amânată și fragmentată, riscă să devină mai mult un semnal politic decât un instrument real de protecție.