Efectul Netflix: cum a schimbat platforma lumea divertismentului și ce rol joacă România în această revoluție globală
În urmă cu zece ani, Netflix făcea una dintre cele mai importante mișcări din istoria divertismentului digital: își extindea serviciul, într-o singură zi, de la aproximativ 60 de țări la peste 190. Momentul anunțat atunci de la CES nu a fost doar o etapă de business, ci începutul unei transformări globale care avea să schimbe felul în care publicul descoperă filme, seriale, actori, limbi străine, orașe și culturi.
Astăzi, compania vorbește despre „Efectul Netflix”, un concept prin care marchează impactul cultural, economic și social generat în ultimul deceniu. Nu este vorba doar despre seriale devenite fenomene sau despre filme urmărite de milioane de oameni, ci despre locuri de muncă, comunități locale, turism, muzică, modă, limbaj și industrii creative care au crescut odată cu expansiunea platformei.
De la streaming global la producții locale
Netflix susține că, pentru a deveni cu adevărat global, a fost nevoie să investească în povești locale. Primul serial original produs în afara Statelor Unite, „Club de Cuervos”, lansat în Mexic în 2015, a deschis drumul pentru o strategie care astăzi acoperă peste 50 de țări. Compania spune că a ajuns să producă filme și seriale în peste 4.500 de orașe și localități din întreaga lume.
Această abordare a schimbat felul în care publicul internațional consumă conținut. Serialele în alte limbi decât engleza, considerate cândva greu de vândut pe piețe globale, au devenit succese majore. Producțiile locale nu mai sunt doar conținut de nișă, ci pot deveni fenomene internaționale, urmărite simultan de spectatori din Europa, Asia, America Latină sau Statele Unite.
În același timp, fiecare producție are un impact concret în zona în care este realizată. Pe platouri lucrează echipe de filmare, scenografi, electricieni, cascadori, specialiști în machiaj, furnizori de catering, șoferi, hoteluri și restaurante. Astfel, o producție Netflix nu înseamnă doar divertisment pentru public, ci și activitate economică pentru orașele și comunitățile implicate.
Cifrele din spatele fenomenului Netflix
În ultimul deceniu, Netflix afirmă că a investit peste 135 de miliarde de dolari în filme și seriale. Impactul economic global estimat depășește 325 de miliarde de dolari, iar producțiile companiei ar fi generat peste 425.000 de locuri de muncă la nivel mondial. Sunt cifre care arată cât de mult s-a transformat streamingul dintr-o alternativă comodă la televiziunea clasică într-un motor real pentru industria creativă.
Exemplele oferite de companie ilustrează dimensiunea acestui efect. „Polițistul din Beverly Hills: Axel F” ar fi contribuit cu peste 140 de milioane de dolari la economia Californiei și a lucrat cu peste 900 de furnizori. „Stranger Things”, unul dintre cele mai cunoscute titluri Netflix, ar fi generat peste 8.000 de locuri de muncă în producție de-a lungul celor cinci sezoane.
Impactul nu se oprește însă la marile centre de producție. În Strängnäs, un oraș mic de lângă Stockholm, filmările pentru mai multe versiuni europene ale formatului „Dragoste pe nevăzute” au transformat comunitatea într-un platou activ timp de zeci de săptămâni pe an. Hotelurile, restaurantele, echipele tehnice și furnizorii locali au ajuns să facă parte din acest circuit economic generat de divertisment.
Cum ajunge un serial să schimbe turismul, muzica și obiceiurile fanilor
„Efectul Netflix” se vede cel mai clar atunci când o producție trece dincolo de ecran și intră în viața de zi cu zi. Filmele și serialele pot readuce melodii vechi în topuri, pot transforma locuri de filmare în destinații turistice și pot influența felul în care oamenii se îmbracă, ce citesc, ce mănâncă sau ce sporturi descoperă.
Un exemplu menționat de companie este „Fetele Kpop la vânătoare de demoni”, descris drept cel mai popular film original Netflix din toate timpurile. Dincolo de audiență, producția ar fi generat un val cultural: interes crescut pentru limba coreeană, mai multe rezervări de zboruri către Coreea de Sud și o vizibilitate puternică pentru muzica K-pop.
Și România intră în această hartă a consumului global de divertisment. Publicul local are acces simultan la producții din toată lumea, iar creatorii, actorii și echipele tehnice din regiune fac parte dintr-o industrie tot mai conectată internațional. În ultimii ani, platformele de streaming au schimbat radical obiceiurile românilor, care descoperă mai ușor seriale străine, documentare, filme locale și producții europene care, altădată, ar fi ajuns mult mai greu la un public larg.
Pentru Netflix, următorul deceniu pare să fie construit pe aceeași direcție: investiții mari în conținut, dezvoltarea infrastructurii de producție și formarea noilor generații de profesioniști. Compania susține că programele sale de training au ajuns deja la peste 90.000 de persoane din mai mult de 75 de țări, un semn că lupta pentru viitorul divertismentului nu se dă doar pe ecran, ci și în culisele industriei.