Drumurile romane din Dacia care au supraviețuit aproape 2.000 de ani. Unde mai pot fi văzute și astăzi

Când vorbim despre infrastructură durabilă, mulți se gândesc la autostrăzi moderne, poduri suspendate sau tehnologii de ultimă generație.

Totuși, unele dintre cele mai rezistente drumuri construite vreodată pe teritoriul actual al României au aproape două milenii vechime și au fost realizate de romani, într-o perioadă în care Imperiul Roman își consolida controlul asupra Daciei.

O parte dintre aceste drumuri antice există și astăzi, fie sub forma unor segmente bine conservate, fie ascunse sub traseele șoselelor moderne, potrivit Adevărul.

Construite pentru deplasarea rapidă a armatelor, pentru comerț și pentru exploatarea resurselor, drumurile romane din Dacia au devenit, în timp, adevărate mărturii istorice despre nivelul impresionant de inginerie atins în Antichitate.

Vezi și:

Ce să faci dacă ai vecini gălăgioși la hotel. Sfaturile unui manager hotelier pentru a evita conflictele

Cum au construit romanii drumurile care au rezistat aproape două milenii

Rețeaua rutieră a Imperiului Roman era considerată una dintre cele mai mari realizări inginerești ale epocii. În perioada împăratului Traian, când au început marile lucrări din Dacia, imperiul avea deja peste 100.000 de kilometri de drumuri, iar infrastructura continua să se extindă.

Pe teritoriul actual al României, romanii au construit peste 4.000 de kilometri de drumuri pietruite și pavate cu lespezi de piatră. Unele dintre ele erau simple trasee înguste, însă cele mai importante erau drumurile de tip „via”, construite pentru a lega forturile militare, orașele și centrele economice importante.

Aceste drumuri erau realizate din mai multe straturi de fundație, acoperite cu piatră și prevăzute cu rigole pentru scurgerea apei. În zonele dificile, romanii au recurs la soluții care par impresionante chiar și astăzi. Unele drumuri au fost săpate direct în stâncă, iar în regiunile mlăștinoase erau susținute pe structuri din lemn sau piloni fixați în rocă.

Printre cele mai importante trasee construite în Dacia s-a aflat drumul imperial care pornea de la Dunăre și traversa provincia spre nord. Acesta lega localitățile Tibiscum, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa, Napoca și Porolissum, având peste 550 de kilometri lungime.

Un alt traseu celebru a fost Via Alutana, drumul care urca pe Valea Oltului și conecta castrele romane ridicate de-a lungul râului. În anumite sectoare din defileu, drumul era suspendat pe grinzi fixate în versanți, pentru a evita inundațiile provocate de ape.

Istoricii spun că drumurile romane erau întreținute constant și reparate periodic, ceea ce le-a permis să reziste mult peste durata estimată inițial.

Unde mai pot fi văzute astăzi drumurile romane din Dacia

Unele dintre cele mai spectaculoase segmente de drum roman pot fi încă văzute în România și au devenit atracții pentru turiști și pasionați de istorie.

La Porolissum, în județul Sălaj, se păstrează una dintre cele mai bine conservate porțiuni de drum roman din fosta provincie Dacia Porolissensis. Orașul antic, aflat lângă Moigrad, a fost un important centru militar și comercial încă din anul 106 d.Hr.

Un alt segment celebru poate fi văzut la Germisara, în apropiere de Geoagiu Băi. Drumul roman de aici era pavat cu dale poligonale și avea rigole pentru colectarea apei. Arheologii au descoperit că, în unele zone, fundația drumului ajungea la o adâncime de aproximativ 70 de centimetri, detaliu care explică rezistența sa după aproape 2.000 de ani.

Rămășițe ale vechiului drum roman au fost identificate și în zona Valea Oltului, în apropiere de Racovița și Cornet, la ieșirea din Parcul Național Cozia. Traseul a continuat să fie folosit inclusiv în Evul Mediu.

Poate cel mai spectaculos proiect rutier roman din Dacia a fost drumul construit prin Defileul Dunării, în zona Cazanelor. Aici, constructorii romani au săpat stâncile și au suspendat anumite porțiuni ale drumului pe grinzi din lemn fixate în peretele muntelui. O mare parte din acest traseu a dispărut după amenajarea hidrocentralei Porțile de Fier, când nivelul Dunării a crescut semnificativ în anii ’60.

Tot în această zonă se află și celebra Tabula Traiana, monumentul ridicat în onoarea împăratului Traian. Placa memorială a fost mutată mai sus pe versant pentru a nu fi înghițită de ape și poate fi văzută și astăzi în Defileul Dunării.

Deși multe dintre drumurile romane au dispărut sub asfaltul modern sau au fost afectate de trecerea timpului, segmentele rămase demonstrează cât de avansată era infrastructura construită de romani în Dacia. În unele cazuri, traseele stabilite acum aproape două milenii continuă să influențeze și astăzi rețeaua rutieră modernă din România.

Decizie la Bruxelles: bagajul de mână inclus în prețul biletului de avion, iar întârzierile de trei ore rămân compensate