Din ce din ce mai mulţi români aleg să se mute la țară. Numărul celor care au părăsit orașele a crescut în ultima perioadă

După trei ani în care ponderea românilor de peste 16 ani care locuiesc în mediul rural a fost în scădere, 2025 a adus o schimbare de direcție. Datele analizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că aproximativ 76.000 de persoane au ales să părăsească orașele pentru a locui la țară, astfel că populația rurală a ajuns la 7,442 milioane de persoane, respectiv 47,4% dintre locuitorii României de 16 ani și peste.

Satul a câștigat din nou locuitori

Schimbarea este vizibilă în comparație cu anii precedenți. În 2024, ponderea persoanelor care locuiau în mediul rural era de 46,7%, după ce în 2023 ajunsese la 47,8%, iar în 2022 se situa la 48,1%.

În total, în 2025 România avea 15,7 milioane de persoane cu vârsta de 16 ani și peste. Dintre acestea, 8,2 milioane, adică 52,6%, aveau reședința obișnuită în mediul urban, în timp ce 7,442 milioane de persoane locuiau în mediul rural.

Alegerea vieții la țară vine însă într-un context în care există diferențe importante între cele două medii de rezidență. Dotarea locuințelor și accesul la anumite utilități rămân probleme pentru o parte dintre gospodăriile rurale.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Multe case de la țară nu au baie în interior

Datele arată că doar 75,5% dintre gospodăriile din mediul rural beneficiază de o baie sau de un duș în interiorul locuinței. O situație asemănătoare se regăsește și în cazul existenței unui grup sanitar în interior, proporția gospodăriilor care dispun de această facilitate fiind de 75%.

Lipsa unor sisteme dezvoltate de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate contribuie la această situație. Aceleași probleme se reflectă și în dotarea gospodăriilor cu aparatură electrocasnică.

De exemplu, ponderea gospodăriilor rurale care au mașină de spălat rufe este cu 10,6 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. În orașe, 98,5% dintre familii dețin un astfel de aparat electrocasnic.

Vezi și:

Domeniile în care vor crește cel mai mult prețurile până în octombrie. Semnalul transmis de managerii din economie

Salariile care sar de 13.000 de lei net în România. Domeniile în care se câștigă cel mai bine în 2026, la cât a ajuns venitul mediu

Casele individuale, unul dintre avantajele mediului rural

Locuințele din mediul rural se confruntă și cu mai multe probleme legate de starea casei. Igrasia din pereți, podele sau fundație afectează 69,7% dintre gospodăriile rurale, iar 40% dintre acestea se confruntă cu scurgeri prin acoperiș sau plafoane.

O explicație este legată de faptul că în localitățile rurale predomină casele individuale. La nivel național, 57,6% dintre gospodării locuiesc în locuințe individuale separate, însă în mediul rural proporția ajunge la 96,5%, în timp ce în orașe 72,5% dintre gospodării locuiesc în apartamente din imobile.

Viața la țară vine și cu unele avantaje legate de mediul înconjurător. Românii din mediul rural declară mai rar că sunt deranjați de zgomotul traficului rutier, feroviar sau aerian: 9,4%, față de 16,1% în mediul urban.

Diferența se menține și în cazul zgomotului provocat de vecini sau copii. În mediul rural, 2,4% dintre persoane reclamă această problemă, comparativ cu 6,9% în orașe.

Și în ceea ce privește riscul unor incidente precum furturile sau agresiunile, ponderea este mai mică la sat, unde se situează la 4,7%, față de 6% în mediul urban.

Românii de la sat lucrează mai des peste 40 de ore

Diferențele dintre cele două medii apar și în ceea ce privește timpul petrecut la locul de muncă. În mediul urban, 96,9% dintre persoane lucrează între 30 și 40 de ore pe săptămână, proporția fiind cu 9,4 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural.

În schimb, în mediul rural ponderea persoanelor care lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână este de patru ori mai mare decât în mediul urban. Programul de lucru prelungit este întâlnit la 12,1% dintre persoanele din mediul rural.

Nivelul de educație este, de asemenea, evidențiat în cazul celor care lucrează peste 40 de ore săptămânal. Ponderea ajunge la 14,3% în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de educație.

În cazul persoanelor cu studii superioare, doar 2,9% au declarat că lucrează peste 40 de ore pe săptămână. În schimb, 97,1% dintre acestea au indicat un program obișnuit, cuprins între 30 și 40 de ore săptămânal.