Digi România bate palma cu statul român într-un contract de 196 de milioane de euro pentru un „ChatGPT românesc”. Tot ce trebuie să știi despre finanțarea prin SAFE

Digi România a ajuns în centrul uneia dintre cele mai importante achiziții publice din zona de tehnologie și securitate cibernetică din ultimii ani. Guvernul a anunțat includerea unui contract de 196 de milioane de euro cu Digi România în lista achizițiilor finanțabile prin programul european SAFE, pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM dedicată securității cibernetice. Formula a fost rapid tradusă în spațiul public drept un posibil „ChatGPT românesc”, deși proiectul pare mai degrabă orientat spre apărare digitală, analiză de date, infrastructură critică și evaluarea unor modele AI specializate.

Ulterior, Digi Communications a venit cu precizări importante: filiala Digi România S.A. a semnat cu Serviciul Român de Informații un acord-cadru pentru dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM, specializate în securitate cibernetică. Acordul are o valoare maximă de 196 de milioane de euro, include componente hardware și software și ar urma să fie implementat etapizat pe parcursul a patru ani.

Ce construiește Digi pentru statul român

Termenul LLM vine de la large language model, adică modele mari de limbaj, categoria tehnologică în care intră sisteme precum ChatGPT, Gemini sau Claude. Diferența importantă este că proiectul anunțat în România nu pare gândit ca un chatbot public pentru cetățeni, ci ca o platformă specializată în securitate cibernetică. Asta înseamnă că ar putea fi folosită pentru analizarea alertelor, corelarea incidentelor, procesarea rapoartelor tehnice, identificarea tiparelor de atac și sprijinirea specialiștilor care se ocupă de apărarea infrastructurilor digitale.

Formularea din raportările citate public vorbește despre o platformă integrată de evaluare a modelelor AI de tip LLM, nu neapărat despre construirea unui singur model românesc de inteligență artificială de la zero. Această nuanță este importantă, pentru că un astfel de sistem poate însemna infrastructură de rulare, testare, validare și integrare a unor modele specializate, împreună cu un centru de date și componente software dedicate zonei cyber. Practic, statul ar putea avea o platformă controlată local pentru instrumente AI folosite în apărarea digitală.

Contractul este cu atât mai relevant cu cât beneficiarul contractual indicat este SRI, informație confirmată public după ce Guvernul anunțase inițial doar contractul cu Digi România. Asta mută discuția din zona unei simple achiziții IT într-o zonă mult mai sensibilă, legată de securitate națională, infrastructură critică și capacitatea statului de a reacționa la atacuri informatice.

Pentru Digi, contractul marchează o intrare și mai puternică în zona proiectelor strategice de securitate cibernetică. Compania este deja unul dintre cei mai mari operatori telecom din România, cu infrastructură extinsă și experiență tehnică relevantă, dar un acord de 196 de milioane de euro cu SRI ridică miza la un alt nivel. Nu mai vorbim doar despre internet fix, televiziune, telefonie sau servicii pentru clienți comerciali, ci despre rolul unei companii private într-o infrastructură AI cu posibilă utilizare duală.

Ce este SAFE și de unde vin banii

SAFE, prescurtare pentru Security Action for Europe, este un instrument european gândit pentru finanțarea investițiilor urgente și de amploare în apărare, infrastructură duală și capabilități strategice. România are alocată prin acest mecanism suma de 16,68 miliarde de euro, bani care pot merge către echipamente militare, proiecte cu utilizare duală și infrastructură civilă relevantă pentru apărare.

Vezi și:

AI și deciziile de management: când delegi prea mult și pierzi controlul

Revoluția AI ajunge la averile personale: băncile vor consilieri umani doar pentru ultra-bogați

Din această sumă, 4,2 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii duale, inclusiv pentru capetele de autostradă A7 și A8, iar 12,48 miliarde de euro merg către echipamente militare sau cu utilizare duală. În aceeași categorie apar contracte pentru mașini de luptă, nave de patrulare, sisteme antiaeriene, drone militare, elicoptere, avioane tactice, comunicații, centre de date mobile și soluții de securitate cibernetică.

Contractul Digi este important tocmai pentru că se află la intersecția dintre AI, infrastructură digitală și apărare. Nu este un proiect de digitalizare obișnuit, precum o platformă de formulare online sau un portal administrativ, ci o achiziție încadrată în zona de securitate și apărare. Din acest motiv, statul poate argumenta nevoia de capabilități locale, dar publicul are la fel de legitim dreptul să ceară claritate despre procedură, livrabile, calendar și garanții.

Regulamentul european menționat în informațiile publice a permis statelor membre ca, într-o primă etapă, să semneze contracte individuale fără cooperare cu alt stat membru până la 30 mai 2026. În etapele următoare, achizițiile ar urma să fie realizate în cooperare cu alte state membre, cu țări SEE-AELS, Ucraina sau Republica Moldova. Această fereastră explică de ce Guvernul a anunțat mai multe contracte într-un interval scurt.

De ce proiectul este important, dar și sensibil

O platformă AI pentru securitate cibernetică poate fi justificată foarte ușor într-un context în care atacurile informatice devin mai dese, mai sofisticate și mai greu de gestionat manual. Instituțiile publice, spitalele, infrastructura energetică, transporturile, comunicațiile și serviciile esențiale pot deveni ținte, iar România are nevoie de sisteme capabile să proceseze rapid volume mari de date și să detecteze anomalii înainte ca un incident să devină criză.

În același timp, dimensiunea contractului cere transparență. Suma de 196 de milioane de euro este uriașă pentru piața locală de tehnologie, iar faptul că beneficiarul este SRI face ca multe detalii să fie, probabil, acoperite de zona de securitate națională. Tocmai de aceea devin importante informațiile care pot fi făcute publice: ce procedură de atribuire a fost folosită, câți ofertanți au existat, ce componente hardware și software sunt incluse, ce subcontractori pot apărea și cum va fi garantat controlul statului asupra datelor.

Există și o dimensiune politică inevitabilă. Digi România este una dintre cele mai vizibile companii din România, iar grupul este asociat și cu operațiuni media importante. Un contract de aproape 200 de milioane de euro cu o instituție precum SRI va fi analizat nu doar tehnic, ci și prin prisma influenței economice, a transparenței și a raportului dintre stat și un actor privat dominant în telecomunicații.

Totuși, nu trebuie ignorat potențialul strategic al proiectului. Dacă platforma va fi construită corect, cu infrastructură locală, securitate solidă, control clar asupra datelor și integrare reală în apărarea cibernetică a României, ea poate deveni una dintre cele mai importante investiții publice în AI aplicat. Dacă însă detaliile rămân prea opace, iar comunicarea se rezumă la formule generale despre „LLM” și „cyber”, suspiciunile vor crește pe măsura valorii contractului.

Ce trebuie urmărit în următorii patru ani

Faptul că vorbim despre un acord-cadru pe patru ani înseamnă că proiectul nu se va consuma printr-o singură livrare. Cel mai probabil, vor exista etape, contracte subsecvente, livrări de echipamente, dezvoltare software, testare, integrare și operare. Valoarea de 196 de milioane de euro este prezentată ca sumă maximă, ceea ce nu înseamnă automat că întreaga sumă va fi plătită imediat sau integral.

Pentru public, cele mai importante repere vor fi calendarul implementării, instituțiile care vor beneficia de platformă, nivelul de interoperabilitate cu alte sisteme ale statului și modul în care va fi măsurată eficiența. Într-un domeniu atât de tehnic, riscul este ca un contract foarte mare să fie explicat prin termeni spectaculoși, dar greu de verificat. Tocmai de aceea, orice raportare publică despre progres, capabilități livrate și rezultate concrete va conta enorm.

În paralel, trebuie urmărită și relația dintre acest proiect SAFE și alte proiecte cyber finanțate anterior prin PNRR, în care Digi a apărut alături de Logic Computer în achiziții importante derulate în jurul SRI. Nu este vorba despre același contract, dar suprapunerea de actori și domenii ridică întrebarea firească privind arhitectura mai largă a apărării cibernetice românești.

În concluzie, contractul dintre Digi România și statul român nu este doar o știre despre bani europeni sau despre un presupus „ChatGPT românesc”. Este un test pentru felul în care România poate construi infrastructură AI strategică, cu utilizare în securitate cibernetică, fără să piardă din vedere transparența, controlul public și interesul național. Dacă va reuși, proiectul poate deveni o piesă importantă în apărarea digitală a țării. Dacă nu, va rămâne încă un exemplu de contract mare, comunicat spectaculos și înțeles doar parțial.

Subiecte Matematică Evaluarea Națională 2026. Când va fi publicat baremul oficial