De la un șantier început în comunism, la pilonul energetic al României. Istoria Centralei de la Cernavodă, momentul critic din aprilie 1996

Puține investiții realizate în România au avut un impact atât de mare asupra economiei și securității energetice precum Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. În spatele energiei care ajunge zilnic în milioane de locuințe se află o poveste începută în urmă cu mai bine de jumătate de secol, cu mii de oameni implicați, investiții uriașe, colaborări internaționale și un moment considerat unul dintre cele mai importante din istoria modernă a țării: atingerea primei criticități a reactorului Unității 1, pe 16 aprilie 1996.

De la un proiect ambițios, la singura centrală nucleară din România

Primele planuri privind dezvoltarea energiei nucleare în România au apărut încă din anii ’50, însă programul nuclear național a fost aprobat în 1968. După analizarea a peste 120 de amplasamente din întreaga țară, autoritățile au ales zona Cernavodă, pe malul drept al Dunării, considerată una dintre cele mai stabile din punct de vedere seismic și ideală pentru răcirea reactoarelor.

Construcția efectivă a început la sfârșitul anilor ’70, iar în 1982 a fost turnat primul beton al clădirii reactorului. Proiectul utiliza tehnologia canadiană CANDU, bazată pe uraniu natural și apă grea, iar partea nucleară a fost proiectată de compania canadiană AECL, în timp ce partea convențională a fost realizată împreună cu compania italiană Ansaldo.

Momentul în care reactorul a devenit critic și România a intrat în era nucleară

După ani de întârzieri și dificultăți financiare, inclusiv probleme privind plata echipamentelor importate, ziua de 16 aprilie 1996 avea să intre în istoria României. La ora 17:32, reactorul Unității 1 a atins pentru prima dată starea critică, moment în care reacția de fisiune în lanț s-a desfășurat controlat, marcând începutul testelor pre-comerciale.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Șeful de tură, R. Yule, a consemnat în jurnalul oficial că reactorul a fost declarat critic de Gilbert Parent și Nicolae Baraitaru. Presa vremii a descris evenimentul drept „unul dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României”, iar inaugurarea Unității 1 a fost considerată o premieră absolută pentru țară.

La numai câteva luni distanță, pe 11 iulie 1996, reactorul a fost conectat la Sistemul Energetic Național, iar la 2 decembrie 1996 a început exploatarea comercială. Unitatea 2 avea să urmeze același traseu, fiind inaugurată oficial în octombrie 2007.

Investiția care produce energie și economii de miliarde

Astăzi, Centrala Nucleară de la Cernavodă reprezintă unul dintre pilonii sistemului energetic românesc. Potrivit datelor Nuclearelectrica, până la sfârșitul anului 2025, Unitatea 1 livrase în Sistemul Energetic Național aproximativ 149 de milioane MWh de energie electrică, contribuind cu aproximativ 9% din consumul național și evitând emiterea în atmosferă a circa 145 de milioane de tone de dioxid de carbon.

Vezi și:

Nuclearelectrica face angajări la Cernavodă. 36 de posturi de inginer, inclusiv pentru candidați fără experiență

De ce vineri este considerată cea mai grea zi pentru consumul de energie. Când ar putea fi repornită centrala nucleară de la Cernavodă

Dincolo de beneficiile pentru mediu, energia produsă la Cernavodă contribuie la reducerea dependenței României de importurile de electricitate și de combustibili fosili, oferind o sursă stabilă de energie, cu costuri predictibile și un rol esențial în menținerea securității energetice a țării.

O centrală pregătită pentru încă trei decenii

În prezent, Unitatea 1 se află în procesul de pregătire pentru retehnologizare, un proiect strategic care îi va permite să funcționeze încă aproximativ 30 de ani după finalizarea lucrărilor. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a subliniat că retehnologizarea va transforma reactorul într-o unitate modernă și eficientă, capabilă să continue producția de energie curată, sigură și accesibilă pentru România.

Privind retrospectiv, este greu de imaginat că totul a pornit de la un șantier amenajat pe fosta carieră de calcar „Ilie Barză”, unde, în urmă cu aproape cinci decenii, se turna primul beton pentru ceea ce avea să devină cea mai importantă centrală nucleară a României și una dintre investițiile strategice care continuă să susțină economia și independența energetică a țării.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor