Bancomatul și alerta ANAF. Tranzacțiile care pot genera controale fiscale

Bancomatul și alerta ANAF. Tranzacțiile care pot genera controale fiscale
Cum ajung tranzacțiile bancare în atenția ANAF (Foto: Profimedia)

Tot mai mulți români folosesc bancomatele multifuncționale pentru a depune bani cash direct în conturi, pentru a transfera rapid sume între persoane sau pentru a încasa bani din diverse activități, însă puțini știu că anumite tranzacții repetate ori neobișnuite pot atrage atenția băncilor și, în anumite situații, chiar a inspectorilor ANAF, mai ales în contextul în care autoritățile fiscale accelerează digitalizarea și monitorizarea automată a fluxurilor financiare în 2026.

Cum ajung tranzacțiile bancare în atenția ANAF

În ultimii ani, ANAF și-a extins semnificativ accesul la informațiile financiare, iar în 2026 sistemele de raportare automată sunt mult mai dezvoltate decât în trecut. Ordinul ANAF nr. 393/2026 actualizează regulile privind Registrul central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți, sistem prin care autoritățile pot identifica rapid persoanele care dețin conturi bancare sau casete de valori.

Asta nu înseamnă că fiecare tranzacție este verificată manual de un inspector fiscal, însă băncile și instituțiile financiare sunt obligate să monitorizeze operațiunile considerate neobișnuite și să raporteze anumite situații care pot ridica semne de întrebare legate de proveniența banilor sau de eventuale venituri nedeclarate.

În practică, „becul roșu” nu se aprinde pentru simpla retragere de bani de la bancomat, ci mai ales atunci când există diferențe evidente între veniturile declarate oficial și sumele care circulă prin conturi.

Depunerile mari de cash pot ridica întrebări

Una dintre cele mai urmărite situații în 2026 este reprezentată de depunerile repetate de numerar la bancomatele multifuncționale. Specialiștii în fiscalitate explică faptul că simpla depunere de bani cash nu este ilegală și nu declanșează automat un control ANAF, însă problemele pot apărea atunci când sumele sunt foarte mari sau nu pot fi justificate prin acte clare.

De exemplu, dacă o persoană declară oficial un salariu modest, dar depune constant mii de euro în numerar în conturile personale, banca poate considera operațiunile neobișnuite și poate solicita explicații suplimentare privind proveniența banilor.

Situații similare apar frecvent în cazul persoanelor care încasează bani din activități online, vânzări pe rețele sociale, chirii nedeclarate sau servicii plătite cash.

Fragmentarea tranzacțiilor nu mai trece neobservată

O practică despre care specialiștii spun că este monitorizată tot mai atent este fragmentarea sumelor mari în mai multe tranzacții mici, efectuate la intervale scurte de timp, tocmai pentru a evita atenția autorităților.

De exemplu, în loc să depună o singură sumă de 50.000 de lei, unele persoane aleg să facă mai multe depuneri de câteva mii de lei, în zile diferite sau la bancomate diferite.

Sistemele automate folosite de bănci analizează însă tiparele tranzacțiilor, iar operațiunile repetitive fără o justificare economică evidentă pot deveni suspecte din perspectiva prevenirii evaziunii fiscale și a spălării banilor.

Transferurile între rude și prieteni pot fi verificate

În 2026, ANAF acordă o atenție mai mare și transferurilor frecvente între persoane fizice, mai ales atunci când valorile sunt ridicate și nu există explicații clare. Desigur, asta nu înseamnă că banii trimiși între membri ai familiei devin automat suspecti, însă în cazul unor sume mari și repetate, inspectorii pot solicita documente justificative.

De exemplu, dacă o persoană primește constant bani în cont de la mai multe persoane, iar veniturile declarate oficial sunt foarte mici sau inexistente, autoritățile fiscale pot încerca să stabilească dacă este vorba despre venituri nedeclarate.

Criptomonedele intră într-o nouă etapă de raportare

De asemenea, din 2026, tranzacțiile cu criptomonede sunt și ele raportate automat către ANAF, după introducerea unor reguli care obligă platformele de tranzacționare să transmită informații despre utilizatorii români și operațiunile realizate de aceștia.

Sunt vizate inclusiv schimburile dintre criptomonede și monede clasice, precum lei sau euro.

Această măsură vine în contextul alinierii României la standardele europene și internaționale privind transparența fiscală și combaterea evaziunii.

Pe forumurile dedicate fiscalității și investițiilor, mulți utilizatori discută deja despre faptul că tranzacțiile cripto devin mult mai transparente pentru ANAF începând cu 2026.

Digitalizarea ANAF schimbă modul de control fiscal

Autoritățile fiscale folosesc tot mai mult analiza automată de date pentru a identifica diferențe între veniturile declarate și stilul de viață sau fluxurile financiare ale contribuabililor.

În paralel, sistemele precum SAF-T, e-Factura și schimbul automat de informații dintre instituții permit ANAF să centralizeze mult mai rapid date despre tranzacții și venituri.

Asta nu înseamnă că orice persoană care depune bani la bancomat va fi verificată, însă experții recomandă ca orice sumă importantă care circulă prin conturi să poată fi justificată prin documente, contracte, facturi sau alte dovezi clare.

Ce trebuie să știe românii

Specialiștii spun că principala regulă în 2026 este coerența dintre veniturile declarate și tranzacțiile efectuate. Astfel, dacă o persoană poate demonstra proveniența banilor, depunerile de numerar sau transferurile bancare nu reprezintă automat o problemă fiscală.

În schimb, discrepanțele mari dintre veniturile oficiale și sumele tranzacționate pot atrage verificări suplimentare, notificări sau solicitări de clarificări din partea autorităților fiscale.

Într-o perioadă în care ANAF accelerează digitalizarea și monitorizarea automată a datelor financiare, tot mai mulți români descoperă că tranzacțiile bancare lasă urme mult mai vizibile decât în urmă cu câțiva ani.