De ce miliardarii Rusiei nu se revoltă împotriva lui Putin. Cum funcţionează exact sistemul de recompense și pedepse al Kremlinulu

Rusia are astăzi mai mulți miliardari ca niciodată, deși țara poartă de peste patru ani un război costisitor în Ucraina și se află sub unele dintre cele mai dure sancțiuni occidentale impuse unei mari economii. În 2026, paradoxul este evident: averile uriașe nu au dispărut, numărul miliardarilor a ajuns la un nivel record, însă influența politică de care se bucurau odinioară oligarhii ruși a fost aproape complet distrusă. În cei aproximativ 25 de ani de putere ai lui Vladimir Putin, Kremlinul a construit un sistem simplu și eficient: cei loiali pot continua să se îmbogățească, iar cei care se opun riscă să piardă afaceri, miliarde de dolari și chiar posibilitatea de a rămâne în Rusia.

Un miliardar a criticat războiul și spune că a pierdut aproape 9 miliarde de dolari

Cazul fostului bancher Oleg Tinkov arată cât de rapid poate funcționa mecanismul de pedeapsă. După ce a descris războiul drept „nebunesc” într-o postare pe Instagram, directorii săi ar fi fost contactați de Kremlin și avertizați că banca Tinkoff, a doua ca mărime din Rusia la acel moment, risca naționalizarea dacă nu rupea legăturile cu fondatorul.

„Nu am putut tocmi prețul. Era ca o luare de ostatici – iei ceea ce ți se oferă. Nu puteam negocia”, a declarat Tinkov pentru New York Times.

În numai o săptămână, o companie asociată miliardarului Vladimir Potanin a anunțat cumpărarea băncii. Tinkov susține că tranzacția s-a făcut la un preț echivalent cu doar 3% din valoarea reală, iar în cele din urmă el ar fi pierdut aproape 9 miliarde de dolari din averea deținută cândva și a părăsit Rusia.

Mesajul pentru ceilalți oameni foarte bogați a fost greu de ignorat: averea nu oferă protecție atunci când intră în conflict cu puterea politică.

Vezi și:

'Deplasările cu metroul, evitate'! Avertismentul medicului Beatrice Mahler după suspiciunea de Legionella la metrou

Oligarhii ruși aveau cândva puterea să influențeze Kremlinul

Situația este radical diferită față de anii 1990. După destrămarea Uniunii Sovietice, un grup restrâns de oameni de afaceri a preluat controlul asupra unor întreprinderi uriașe care aparținuseră statului, acumulând averi spectaculoase într-o perioadă în care capitalismul rus abia se forma. Acești oameni au devenit cunoscuți drept oligarhi nu doar pentru că erau bogați, ci pentru că banii lor se transformaseră în influență politică. Controlau companii strategice, instituții media și puteau interveni în luptele pentru putere.

Boris Berezovski, considerat cândva unul dintre cei mai influenți oligarhi ai țării, a susținut chiar că a contribuit la ascensiunea lui Putin la președinție în anul 2000. Ulterior, aflat în exil, și-a cerut public iertare.

„Nu am văzut viitorul tiran lacom și uzurpator dinăuntrul său, omul care avea să calce în picioare libertatea și să oprească dezvoltarea Rusiei”, scria Berezovski în 2012, conform BBC.

Puțin peste un an mai târziu, el a fost găsit mort în Marea Britanie, în circumstanțe care au generat numeroase întrebări. Până atunci însă, vechiul model al oligarhului capabil să influențeze independent Kremlinul fusese deja distrus.

Întâlnirea de la Kremlin care a arătat cine deține puterea

Pe 24 februarie 2022, la doar câteva ore după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, Putin i-a convocat la Kremlin pe unii dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei. Desigur, ei știau că sancțiunile occidentale urmau să lovească afacerile, conturile, proprietățile și accesul la piețele internaționale. Un jurnalist prezent i-a descris pe miliardarii adunați acolo drept „palizi și nedormiți”.

Putin le-a transmis însă un mesaj clar:

„Sper că, în aceste noi condiții, vom lucra împreună la fel de bine și nu cu mai puțină eficiență”.

În acel moment, oamenii din încăpere nu mai semănau cu oligarhii anilor 1990, care puteau trage sfori politice la cel mai înalt nivel. Erau extrem de bogați, dar capacitatea lor de a contesta deschis deciziile Kremlinului devenise aproape inexistentă.

La începutul războiului au pierdut sute de miliarde

Primele luni au fost devastatoare pentru marile averi rusești. Potrivit Forbes, numărul miliardarilor din Rusia a scăzut de la 117 la 83 până în aprilie 2022, pe fondul războiului, sancțiunilor și deprecierii rublei. Împreună, aceștia au pierdut aproximativ 263 de miliarde de dolari, ceea ce însemna, în medie, circa 27% din averea fiecăruia.

Numai că prăbușirea nu a durat. Economia de război construită de Kremlin a început să producă noi câștigători, iar cheltuielile masive ale statului au stimulat activitatea economică. Rusia a înregistrat creșteri economice de peste 4% anual în 2023 și 2024, iar beneficiile s-au răspândit dincolo de companiile implicate direct în producția militară.

Războiul a devenit o sursă de profit pentru o parte dintre miliardari

Giacomo Tognini, corespondent economic al Forbes, estima că în 2024 mai mult de jumătate dintre miliardarii Rusiei fie aveau un rol în aprovizionarea armatei, fie profitau într-o anumită formă de pe urma invaziei.

„Asta fără să-i punem la socoteală pe cei care nu sunt implicați direct, dar care au nevoie de o relație cu Kremlinul într-o formă sau alta. Și cred că este corect să spunem că oricine ține o afacere în Rusia trebuie să aibă o relație cu guvernul”, a declarat el pentru BBC.

Rezultatul este spectaculos. Lista Forbes a ajuns să includă 140 de miliardari ruși, cel mai mare număr înregistrat vreodată. Averea lor cumulată a urcat la aproximativ 580 de miliarde de dolari, cu numai 3 miliarde sub recordul absolut stabilit înaintea invaziei.

Sancțiunile occidentale au produs și un efect neașteptat

Occidentul a încercat să lovească cercurile bogate din jurul Kremlinului prin înghețarea conturilor, confiscarea sau blocarea proprietăților și limitarea accesului la active. Ideea era că presiunea economică ar putea crea nemulțumire în elita rusă și, eventual, opoziție față de Putin.

Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, unii analiști consideră că sancțiunile au redus posibilitatea miliardarilor de a părăsi sistemul.

„Occidentul a făcut tot ce a fost posibil pentru a-i face pe miliardarii ruși să ajungă de partea guvernului”, susține Alexander Kolyandr, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene.

„Nu a existat absolut niciun plan, nicio idee, nicio cale clară pentru ca vreunul dintre ei să poată ieși din joc. Activele au fost sancționate, conturile înghețate, proprietățile confiscate. Toate acestea l-au ajutat, în mod efectiv, pe Putin să mobilizeze miliardarii, activele și banii lor și să-i folosească pentru a susține economia pe timp de război a Rusiei”, a explicat acesta pentru BBC.

Plecarea companiilor occidentale a creat o nouă clasă de câștigători

Exodul firmelor străine după invazia Ucrainei a lăsat în urmă fabrici, magazine, participații și afaceri valoroase. O parte dintre aceste active au ajuns la oameni de afaceri ruși, uneori la prețuri foarte avantajoase.

Alexandra Prokopenko, de la Carnegie Russia Eurasia Center, vorbește despre apariția unei noi „armate de loialiști influenți și activi”, a căror prosperitate este legată direct de actuala confruntare dintre Rusia și Occident.

„Viitorul bunăstării lor depinde de o confruntare continuă dintre Rusia și Occident”, susține ea, în timp ce una dintre marile lor temeri ar fi revenirea foștilor proprietari.

Numai în 2024 au apărut 11 noi miliardari în Rusia, potrivit datelor citate de Giacomo Tognini. Astfel, după mai bine de două decenii la putere, Putin pare astfel să fi rezolvat problema care putea amenința orice lider al Rusiei post-sovietice: existența unor oameni atât de bogați încât să poată deveni rivali politici. Miliardarii există în număr record și averile lor sunt din nou aproape de maxime istorice, însă regula sistemului este clară. Bogăția poate fi tolerată și chiar recompensată atât timp cât nu se transformă în opoziție. Iar războiul și sancțiunile, în loc să rupă această relație, au făcut-o în multe privințe și mai puternică.

Meseriile ignorate de mulți români, dar plătite cu peste 10.000 de lei. Ce spun internauţii despre salarii: „Chiar și în construcții se iau bani mulți”