De ce românii plătesc atât de mult la energie, deși țara produce ieftin. Unde se duc 45% din banii din facturi

România produce energie relativ ieftin, însă consumatorii ajung să plătească unele dintre cele mai mari facturi din Europa raportat la puterea de cumpărare, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză care acuză costurile uriașe generate chiar de funcționarea sistemului energetic.

„România produce ieftin și vinde scump”

Potrivit expertului, paradoxul energetic al României este greu de explicat prin simpla invocare a războiului din Ucraina, a crizei energetice sau a volatilității piețelor europene. Deși țara dispune de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze naturale interne și capacități regenerabile în creștere, factura finală pentru populație continuă să explodeze.

„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică”, susține Dumitru Chisăliță.

Acesta afirmă că problema reală nu mai este costul de producție al energiei, ci întregul mecanism care adaugă cheltuieli suplimentare între producător și consumator.

„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, a explicat președintele AEI.

Până la 45% din factură reprezintă „costul disfuncției”

Analiza arată că între 25% și 45% din valoarea facturii la energie nu reprezintă costul efectiv al energiei consumate, ci efectul blocajelor, instabilității și ineficiențelor din sistem.

Vezi și:

Topul alimentelor, serviciilor și produselor care s-au scumpit cel mai mult, unele au preţuri cu peste 55% mai mari

 „Factura finală ar fi cu 25% până la 45% mai mică dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală, concurențială, predictibilă și coerent reglementată”, afirmă Chisăliță.

Expertul spune că românii nu mai plătesc doar energia consumată, ci și efectele unui sistem construit defectuos.

„Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”, se arată în analiză.

Critici dure la adresa statului

Analiza critică inclusiv modul în care autoritățile au intervenit în piața energetică după anul 2022. Plafonările, compensările, suprataxările și schimbările legislative repetate ar fi contribuit la accentuarea haosului din sistem.

„Problema nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent”, afirmă președintele AEI.

Potrivit acestuia, actualul model a ajuns să favorizeze anumite grupuri care profită tocmai din instabilitatea pieței.

Vezi și:

România, pe primul loc în UE la scumpirea energiei electrice. De ce plătesc românii cel mai mult pentru electricitate din UE

„Băieții deștepți” din energie profită de blocaje

Dumitru Chisăliță avertizează că una dintre cele mai grave probleme este faptul că anumite disfuncționalități au devenit profitabile pentru actorii influenți din piață.

Printre vulnerabilitățile majore identificate se numără investițiile întârziate, proiectele blocate, interconectările insuficiente și birocrația excesivă.

„Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești: nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru «băieții deștepți»”, avertizează expertul.

În opinia sa, fără reforme reale și reguli predictibile, România riscă să rămână captivă unui sistem care produce energie ieftină, dar facturează scump populația.

Cine locuiește în apartamentele RA-APPS din Bucureşti şi cât costă lunar. Lista care ridică întrebări, doar nouă sunt folosite de demnitari în funcție