De ce îi sperie AI-ul pe români, deși aceștia îl folosesc zilnic fără să-și dea seama

AI-ul a ajuns să fie tratată în România cam ca radiațiile, MSG-ul sau antenele 5G. Toată lumea are o părere despre, foarte mulți sunt convinși că e periculos, dar aproape nimeni nu poate explica exact unde începe și unde se termină.

În același timp, paradoxul e delicios: mulți dintre cei care spun că „nu vor AI” folosesc deja inteligență artificială de zeci sau sute de ori pe zi fără să realizeze.

Când Netflix îți recomandă un serial „perfect pentru tine”, acolo e AI. Când Waze te scoate de pe o stradă blocată din București înainte să vezi coloana de mașini, tot AI e.

Când telefonul îți face pozele mai luminoase noaptea sau îți șterge automat zgomotul de fundal din apeluri, aceeași poveste. Inclusiv filtrele anti-spam din Gmail, traducerile automate, reclamele care par să știe prea multe despre tine și clipurile care îți apar obsesiv pe TikTok funcționează pe baza unor sisteme de inteligență artificială și machine learning.

Dar când aud expresia „inteligență artificială”, mulți oameni își imaginează instant roboți care vor să fure locuri de muncă, elevi care nu mai gândesc sau un fel de Skynet cu abonament la internet de la Digi.

Și poate că problema reală nu e AI-ul în sine, ci felul în care a intrat peste noi: rapid, agresiv și împachetat într-un marketing aproape isteric.

AI-ul e deja peste tot, doar că nu i s-a spus așa până acum

Ani la rând, companiile de tehnologie au folosit algoritmi avansați fără să insiste prea mult pe termenul „inteligență artificială”. Sună mai bine „asistent inteligent” decât „model predictiv de analiză comportamentală”, iar oamenii au acceptat aceste funcții fără mari întrebări.

Vezi și:

OpenAI, dată în judecată. Acuzațiile care i se aduc lui Sam Altman, legate de ChatGPT

Țara care nu se teme de AI în școli. Elevii învață să folosească ChatGPT fără să devină dependenți și fără să-și piardă gândirea critică

Google completează propoziții înainte să termini de tastat. Spotify îți construiește playlisturi care te nimeresc suspect de bine. Facebook decide ce vezi și ce nu vezi în feed. Magazinele online ghicesc ce ai vrea să cumperi înainte să cauți efectiv produsul. Toate acestea există de ani buni.

Doar că acum, odată cu explozia ChatGPT, Gemini, Claude și a celorlalte sisteme generative, AI-ul a devenit vizibil. Și exact aici a început panica.

Pentru prima dată, oamenii văd software-ul „vorbind”. Îl văd scriind texte, generând imagini, răspunzând la întrebări și imitând comportamente umane. Dintr-odată, tehnologia a trecut de la ceva abstract, ascuns prin servere și algoritmi, la ceva care pare aproape viu.

Iar reacția instinctivă a multora este: „Asta nu are cum să fie bine.”

Ceea ce e ironic, pentru că aceeași oameni folosesc deja AI fără probleme când:

• își deblochează telefonul cu fața;
• primesc subtitrări automate pe YouTube;
• editează poze pe Instagram;
• caută produse pe eMAG;
• folosesc Google Maps;
• traduc texte;
• primesc recomandări pe Netflix sau TikTok.

Diferența este că înainte AI-ul lucra discret. Acum vorbește cu tine direct și, pentru foarte mulți, asta schimbă complet percepția.

România are o relație ciudată cu tehnologia: o folosim masiv, dar nu avem încredere în ea

România e una dintre țările cu cel mai rapid internet din Europa, dar și una dintre țările unde educația digitală reală încă are goluri serioase. Suntem foarte buni la adoptat aplicații și foarte slabi la înțeles ce se întâmplă în spate.

De aici apare și combinația asta fascinantă: oameni care fac banking de pe telefon, comandă mâncare online, folosesc social media non-stop, dar cred sincer că AI-ul „îți fură datele” în timp ce postează absolut tot din viața lor pe Facebook.

Există și un motiv psihologic interesant pentru reacția asta. Oamenii acceptă mai ușor tehnologia atunci când evoluează lent. Dar AI-ul generativ a explodat aproape peste noapte.

În mai puțin de doi ani:

• elevii au început să-și facă temele cu ChatGPT;
• companiile au început să automatizeze taskuri;
• imaginile generate artificial au invadat internetul;
• motoarele de căutare au început să răspundă direct la întrebări;
• clipurile deepfake au devenit suficient de bune încât să păcălească oameni reali.

Pentru cineva care nu urmărește constant zona tech, totul pare desprins dintr-un episod de Black Mirror.

Și sincer, uneori nici industria tech nu ajută deloc. Fiecare companie împinge agresiv ideea că AI-ul va revoluționa absolut tot:

• laptopuri cu AI;
• telefoane cu AI;
• frigidere cu AI;
• periute de dinți cu AI probabil până la finalul anului.

În punctul ăsta, „AI” a devenit și termen tehnologic, și strategie de marketing, și sperietoare socială.

Problema este că oamenii aud zilnic două extreme:

• „AI-ul va salva omenirea”;
• „AI-ul ne va distruge locurile de muncă și societatea.”

Iar adevărul, ca de obicei, e mult mai plictisitor și mai complicat.

Frica de AI spune mai multe despre oameni decât despre tehnologie

O mare parte din anxietatea legată de inteligența artificială nu vine din tehnologie, ci din nesiguranțele deja existente ale societății.

Mulți oameni nu se tem de AI pentru că „gândește”. Se tem pentru că:

• locurile de muncă devin deja instabile;
• costurile vieții cresc;
• internetul pare din ce în ce mai fals;
• încrederea în instituții scade;
• ritmul schimbării tehnologice e obositor.

AI-ul a devenit doar simbolul perfect pentru toate aceste frici.

Și există un element aproape comic în toată povestea: oamenii care spun că „AI-ul face oamenii leneși” sunt aceiași care folosesc GPS pentru orice drum, autocorrect pentru fiecare mesaj și calculatorul pentru împărțiri simple.

Tehnologia a automatizat lucruri de zeci de ani. Doar că acum automatizează și zone considerate „creative” sau „intelectuale”, iar asta lovește direct în ego-ul uman.

În trecut, exista ideea confortabilă că:

• roboții vor face muncile fizice;
• oamenii vor rămâne cu partea creativă.

AI-ul a venit și a spus: „Despre asta trebuie să discutăm.”

Acum vezi:

• texte generate automat;
• imagini realizate în câteva secunde;
• voci sintetice aproape imposibil de diferențiat;
• rezumate instant;
• cod scris automat.

Și pentru prima dată, mulți oameni realizează că nu doar munca fizică poate fi automatizată.

Sigur, există și exagerări enorme. În realitate, majoritatea sistemelor AI actuale sunt departe de inteligența generală din filme. Sunt foarte bune la anumite tipare și foarte slabe la multe altele. Pot produce halucinații, greșeli absurde și informații false cu o încredere aproape amuzantă.

Dar faptul că încă greșesc nu îi liniștește pe oameni. Din contră. Pentru că există senzația că tehnologia evoluează mai repede decât capacitatea societății de a o controla.

AI-ul nu va înlocui complet oamenii, dar va schimba radical internetul

Dacă există ceva ce deja se schimbă masiv, acela este internetul.

În ultimii 20 de ani, internetul a funcționat pe baza ideii că oamenii creează conținut pentru alți oameni. Acum intrăm într-o perioadă în care:

• AI-ul generează texte;
• AI-ul generează imagini;
• AI-ul generează muzică;
• AI-ul generează comentarii;
• AI-ul generează videoclipuri.

Și uneori tot AI-ul le consumă mai departe.

Deja vezi:

• site-uri umplute cu articole automate;
• conturi false care par reale;
• imagini imposibil de verificat;
• reclame generate artificial;
• videoclipuri fabricate.

Asta înseamnă că problema reală a următorilor ani probabil nu va fi „AI-ul ne fură joburile”, ci „cum mai distingem ce e autentic”.

Iar aici România are o vulnerabilitate serioasă: educația media și digitală este extrem de slabă. Într-o țară unde oamenii încă distribuie masiv fake news evidente pe Facebook, deepfake-urile și conținutul generat artificial vor crea probleme uriașe.

Și deja vedem primele semne:

• clipuri false distribuite ca reale;
• imagini generate AI prezentate drept fotografii autentice;
• voci imitate;
• știri fabricate cu ajutorul modelelor generative.

În același timp, AI-ul are și beneficii reale care sunt ignorate complet în discuțiile panicarde:

• poate ajuta persoane cu dizabilități;
• poate traduce instant informații;
• poate accelera cercetarea medicală;
• poate automatiza sarcini repetitive;
• poate ajuta educația dacă e folosit corect.

Dar aceste nuanțe nu generează clickuri. „lig te ajută să organizezi informația mai eficient” nu sună la fel de spectaculos ca „AI-ul îți fură jobul”.

Cea mai mare greșeală ar fi să credem că putem evita AI-ul

Aici apare partea pe care mulți nu vor să o audă: inteligența artificială nu mai este o tehnologie opțională.

Nu mai suntem în faza în care poți spune „eu nu folosesc AI”. Foarte probabil îl folosești deja zilnic, indiferent dacă vrei sau nu.

Marile companii tech îl integrează peste tot:

• în telefoane;
• în browsere;
• în motoare de căutare;
• în aplicații office;
• în sisteme auto;
• în televizoare;
• în social media.

În următorii ani, AI-ul va deveni ceva banal și invizibil, exact cum s-a întâmplat cu internetul sau smartphone-urile.

Țineți minte cât de „science-fiction” păreau telefoanele inteligente acum 15 ani? Astăzi ni se pare normal să plătim cu telefonul, să vorbim cu un asistent vocal sau să avem acces instant la aproape orice informație.

La fel se va întâmpla și cu AI-ul. După perioada asta isterică și haotică, majoritatea funcțiilor vor deveni atât de integrate încât oamenii nici nu le vor mai observa.

Și poate că adevărata problemă nu este faptul că AI-ul există, ci faptul că societatea nu a avut timp să se adapteze psihologic la viteza schimbării.

Pentru că da, există riscuri reale:

• manipulare;
• pierderea unor locuri de muncă;
• dezinformare;
• dependență tehnologică;
• probleme de confidențialitate.

Dar există și foarte mult teatru în jurul subiectului. Uneori pare că oamenii sunt mai speriați de ideea că un chatbot poate scrie un email decât de faptul că rețelele sociale le manipulează atenția de peste un deceniu.

În realitate, AI-ul nu vine din viitor. Este deja aici. Rulează în telefoane, în aplicații, în recomandările de pe Netflix, în reclamele pe care le vezi și în algoritmii care decid ce apare în feed-ul tău.

Doar că acum, pentru prima dată, lumea îl vede clar. Și mulți realizează brusc cât de dependentă a devenit viața modernă de sisteme pe care foarte puțini le înțeleg cu adevărat.

Iar asta sperie mai tare decât tehnologia în sine.

Apple Intelligence integrează inteligența artificială în activitățile tale tale zilnice pentru eficiență sporită și experiențe noi