De ce este România ferită de criza kerosenului. Specialist: „Sunt șanse reduse să rămânem fără combustibil pentru avioane”
În ultimele săptămâni, tot mai multe companii aeriene din Europa au început să anuleze zboruri sau să avertizeze asupra unor probleme legate de combustibil. În spatele acestor decizii se află o criză de kerosen care afectează deja mai multe state. Totuși, România pare să fie într-o poziție mai bună decât restul Europei.
De unde a pornit criza kerosenului
Situația actuală nu a apărut peste noapte. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, problema are rădăcini mai vechi.
„Europa a ales, în urmă cu 30 de ani, să schimbe radical modul de a obține și de a folosi kerosenul, adică a ales să importe din alte țări”, explică specialistul, conform Digi24.
Astăzi, aproximativ jumătate din kerosenul folosit în Uniunea Europeană provine din importuri. Iar cel mai important furnizor a fost Kuweitul. Problema este că, în prezent, aceste livrări sunt blocate.
„De o lună și jumătate, fluxurile sunt întrerupte, ceea ce a făcut ca kerosenul din Kuweit să nu mai ajungă în Europa”, a precizat Chisăliță.
De ce este situația atât de gravă în Europa
Lipsa importurilor a obligat statele europene să consume din stocurile existente. Însă aici apare o altă problemă: aceste stocuri nu sunt suficiente și nici nu sunt reglementate la fel ca alte produse petroliere.
„Nu există un regim similar cu cel al produselor petroliere precum țițeiul, benzina sau motorina, în sensul existenței unor stocuri strategice, ci doar stocuri comerciale”, a explicat expertul.
Pe scurt, Europa nu are rezerve de siguranță pentru kerosen, ceea ce face ca unele aeroporturi să se confrunte deja cu lipsuri. În plus, situația este agravată de tensiunile din Orientul Mijlociu, în special din zona Strâmtorii Ormuz, un punct cheie pentru transportul de petrol.
„O parte din țițeiul care ajunge în Europa este restricționat de ceea ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz. Toate acestea fac ca situația să fie critică”, a adăugat Chisăliță.
De ce aviația este cea mai afectată
Spre deosebire de alte domenii, transportul aerian nu are alternative reale la kerosen.
„În zona aviatică, într-o proporție de peste 99,9% se folosește kerosen pentru a pune în mișcare avioanele”, spune expertul.
Asta înseamnă că orice problemă legată de acest combustibil se vede imediat în anulări de zboruri sau creșteri de prețuri.
De ce România este mai puțin expusă
În acest context complicat, România are câteva avantaje importante care o protejează de o criză majoră. În primul rând, consumul de kerosen este mai redus decât în alte țări europene, deoarece traficul aerian este mai mic. În al doilea rând, România produce o parte din combustibilul necesar. Există trei rafinării care pot produce kerosen, ceea ce reduce dependența de importuri.
Un alt avantaj major ține de sursa de petrol:
„Avem și avantajul de a avea o pătrime din cantitatea de țiței necesară României din producție internă”, explică Chisăliță.
Mai mult, România nu depinde în mod semnificativ de petrol din zona Golfului, acolo unde apar problemele actuale.
Ce se poate întâmpla în perioada următoare
Potrivit specialistului, șansele ca România să rămână fără kerosen sunt reduse.
„Probabil România nu se va confrunta cu o problemă legată de existența unei crize pe piața kerosenului”, a spus acesta.
Ba chiar există posibilitatea ca țara noastră să beneficieze de pe urma situației.
„Există posibilitatea ca România să fructifice această situație, determinată de cererea mare de kerosen la nivel european și de creșterea semnificativă a prețului.”
Ce soluții există la nivel european
În contextul scumpirilor, se discută și despre măsuri de sprijin, precum reducerea accizelor. Totuși, expertul atrage atenția că acestea trebuie aplicate cu atenție.
„Nu ar trebui să existe o reducere la toată lumea, ci una aplicată acolo unde este necesar”, spune Chisăliță, menționând sectoare precum agricultura, transportul sau serviciile esențiale.
Cu alte cuvinte, criza kerosenului este o problemă reală în Europa, cauzată de dependența de importuri și de tensiunile geopolitice. Totuși, România are o poziție mai stabilă, datorită producției interne și a consumului mai redus. Chiar dacă nu suntem complet feriți de efecte, riscul unei crize majore este, cel puțin pentru moment, destul de mic.