De ce elevii români obțin rezultate slabe la PISA. Factorii care îi dezavantajează pe copiii din România, conform unui profesor

Finanțarea educației, sărăcia, mediul familial și naveta până la școală trebuie luate în calcul atunci când discutăm despre rezultatele elevilor români la PISA, consideră profesorul de istorie Turcuș Peter. Invitat la emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, de la News BV, acesta a explicat de ce compararea scorurilor internaționale nu oferă, singură, o imagine completă a condițiilor în care învață copiii.

Finanțarea și condițiile de acasă, dincolo de clasamente

Profesorul pune în discuție diferența dintre rezultatele pe care România și le dorește și resursele alocate educației. În opinia sa, performanțele școlare trebuie analizate împreună cu investițiile în sistem, nu separat de acestea.

„Dacă noi vrem să avem rezultate ca țările OECD, dar în același timp scădem finanțarea, este clar că nu putem avea rezultate mai bune”, a afirmat Turcuș Peter, în interviul publicat de News BV.

Acesta vorbește și despre diferențele dintre familiile în care copiii cresc cu acces la cărți și sprijin pentru învățare și cele care se confruntă cu lipsuri materiale. Exemplul său privește contactul cu lectura încă din primii ani de viață.

„Dacă te naști într-o familie unde tatăl citește, mama îți citește de mic, ai apetența pentru literație. Dar dacă te naști într-un mediu pauper, e clar că cercul vicios al pauperității te va afecta și pe tine ca și copil”, a explicat profesorul.

Datele oficiale susțin existența unei legături între situația socioeconomică și performanțele școlare. În analiza OCDE pentru România la PISA 2022, statutul socioeconomic explica statistic 26% din variația rezultatelor la matematică, față de 15% în medie în țările organizației. Indicatorul arată o asociere, fără să stabilească singur cauza rezultatului fiecărui elev. oecd.org

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Citește și: Sprijin de 500 de lei pentru elevi și preșcolari în anul școlar 2026-2027. Până când pot părinții să depună cererea

De ce profesorul propune comparația cu Polonia

Estonia apare frecvent în discuțiile despre sistemele educaționale performante. Turcuș Peter consideră însă că România ar trebui să analizeze mai atent particularitățile unei țări înainte să o transforme într-un model de urmat.

„Eu consider mult mai potrivit să ne uităm la modelul Poloniei, care este tot o țară est-europeană, fost comunistă ca și noi, care a făcut o serie de reforme”, a spus profesorul.

Acesta vede în parcursul Poloniei un reper mai apropiat de experiența României.

Vezi și:

Generația Z vrea o revoluție în educație. Tutorii AI și clasele virtuale ar putea schimba școala așa cum o știm

Trei medalii de aur pentru România la olimpiada de astronomie. Din ce școli provin elevii premiați

Printre exemplele discutate se află organizarea zilei de școală. Profesorul a invocat începerea cursurilor în jurul orei 9 în Polonia și a comparat acest program cu situația copiilor din România care ajung la școală mai devreme.

Observația sa pune accent pe timpul de odihnă și pe durata zilei elevului. Programul descris în interviu nu trebuie însă confundat cu o regulă unică aplicabilă tuturor școlilor poloneze.

Naveta poate începe cu mult înainte de prima oră

Pentru unii copii, ziua de școală începe acasă, înainte de răsărit. Profesorul a dat exemplul elevilor din mediul rural care trebuie să se trezească foarte devreme pentru a ajunge la cursuri la ora 8.

„Ce să mai povestim de copiii care fac naveta (…) la 5 dimineața să se trezească acasă să ajungă la 8 la școală. (…) Deja au obosit copiii”, a afirmat Turcuș Peter.

În opinia sa, acest efort trebuie inclus în discuția despre performanțele școlare.

Distanța dintre casă și școală înseamnă și timp petrecut zilnic pe drum. Profesorul consideră că situația unui copil care se trezește la ora 5 diferă de cea a unui elev care locuiește aproape de școală și poate dormi mai mult.

Acesta a menționat și alimentația, alături de mediul în care copilul se dezvoltă. Sunt factori pe care îi aduce în discuție pentru a explica de ce elevii nu pornesc cu aceleași condiții de învățare.

Programa școlară și ce măsoară, de fapt, PISA

Turcuș Peter ridică și problema diferențelor dintre programele școlare. El consideră că materia studiată și momentul în care sunt introduse anumite noțiuni merită analizate atunci când comparăm rezultatele la matematică.

„Ar trebui să vedem dacă programa de matematică din România este conformă cu programa la matematică în țările OECD”, a spus profesorul.

Acesta a invocat experiența propriului copil, elev în clasa a V-a, pentru a ilustra diferențele pe care le observă.

PISA urmărește însă capacitatea elevilor de 15 ani de a folosi cunoștințele de matematică, lectură și științe în situații concrete. Conform explicațiilor oficiale ale OCDE, evaluarea nu presupune existența unei programe identice în toate țările participante. OECD

Prin urmare, diferențele de curriculum pot face parte din analiza sistemelor educaționale, dar testarea nu verifică doar reproducerea materiei predate la clasă. Ea examinează și felul în care elevii interpretează informațiile și aplică ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme.

Citește și: Schimbare la clasă pentru elevii cu CES. Doi profesori vor putea lucra în același timp cu elevii

Cât ar putea costa încălzirea unui apartament în iarna 2026-2027. Facturi estimate pentru două și trei camere