De ce are Bucureştiul de 17 ori mai multe maşini decât Viena: numărul autovehiculelor din Capitală a crescut vertiginos în ultimii ani

Traficul aglomerat din București nu mai este de mult o surpriză pentru locuitorii orașului, însă cifrele recente arată o evoluție spectaculoasă a numărului de autoturisme în ultimii ani. O analiză realizată de Mobilitate.eu scoate la iveală o comparație relevantă între Capitala României și Viena, evidențiind diferențe majore în ceea ce privește creșterea parcului auto și modul în care cele două orașe gestionează mobilitatea urbană.

Creștere accelerată a numărului de mașini în București

Datele arată că, în decurs de un deceniu, Bucureștiul a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de vehicule. Dacă la finalul anului 2015 erau înmatriculate aproximativ 1,13 milioane de vehicule, dintre care circa 883.000 autoturisme, în 2025 numărul total a depășit 1,69 milioane. Dintre acestea, aproximativ 1,35 milioane sunt autoturisme.

Această evoluție reprezintă un avans de aproape 50% în zece ani. În termeni absoluți, Capitala a adăugat peste 559.000 de vehicule în această perioadă.

Diferența față de Viena, de aproape 17 ori

În contrast, situația din Viena arată o creștere mult mai temperată. În 2015, capitala Austriei avea aproximativ 709.000 de autoturisme, iar în 2025 numărul acestora a ajuns la circa 742.000.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Astfel, în zece ani, Viena a înregistrat o creștere de doar 4,6%, adică aproximativ 33.000 de mașini în plus. Comparativ cu Bucureștiul, diferența este majoră: Capitala României a adăugat de 16,93 ori mai multe vehicule decât Viena în aceeași perioadă.

Mai multe mașini decât șoferi înregistrați

Un alt aspect evidențiat de analiză este legat de raportul dintre numărul de vehicule și cel al șoferilor. În 2025, numărul deținătorilor de permise de conducere a scăzut la 1.137.302, față de 1.172.333 în 2024.

În aceste condiții, în București există în prezent mai multe vehicule înmatriculate decât șoferi activi înregistrați. De asemenea, o parte dintre mașini rămân înregistrate în Capitală chiar și după ce proprietarii s-au mutat în alte județe, ceea ce influențează statisticile.

Politicile de mobilitate fac diferența

Diferențele dintre cele două capitale sunt explicate, în mare parte, prin modul în care au fost dezvoltate politicile de mobilitate urbană. Viena a investit constant în transportul public, care include rețele extinse de metrou, tramvaie și autobuze.

În plus, autoritățile austriece au implementat măsuri menite să descurajeze utilizarea mașinii personale, precum tarife ridicate pentru parcare, zone cu acces restricționat și abonamente accesibile pentru transportul public, care ajung la 365 de euro pe an.

În București, situația este diferită. Creșterea numărului de mașini este susținută de extinderea spațiilor de parcare și de toleranța față de parcarea pe trotuar. În același timp, infrastructura de transport public nu ține pasul cu dezvoltarea orașului și cu numărul tot mai mare de locuitori.

Diferențe de infrastructură și populație

Viena are aproximativ 2,1 milioane de locuitori pe o suprafață de 415 kilometri pătrați, în timp ce Bucureștiul are circa 1,8 milioane de locuitori oficiali, însă aria metropolitană este mult mai extinsă.

Cu toate acestea, infrastructura de transport public din București este considerată subdezvoltată în raport cu dimensiunea reală a orașului și cu nevoile de mobilitate ale populației.

Vârsta parcului auto, un alt factor important

Un alt element care diferențiază cele două orașe este vârsta autoturismelor. În Viena, parcul auto este relativ tânăr, iar la nivel național, aproximativ 13,3% dintre vehicule sunt electrificate.

În România, situația este diferită: peste 35% dintre autoturisme au o vechime mai mare de 20 de ani. În plus, Bucureștiul continuă să importe un număr semnificativ de mașini second-hand din vestul Europei, ceea ce contribuie la creșterea rapidă a numărului total de vehicule.

Volan care stă ușor strâmb după schimbul de anvelope: geometrie, montaj sau subcadru, ce verifici întâi