Cutremurele, greu de prezis, greu de (re)acționat. Despre măsurarea seismelor, digitalizare și modernizarea sistemelor de alertare, cu președintele INFP EXCLUSV

La aproape cinci decenii de la cel mai mare cutremur înregistrat vreodată în România cu mijloace moderne, cel din 4 martie 1977, specialiștii români sunt pregătiți să facă față provocărilor pe care un asemenea fenomen natural ni le poate oricând pune în fața noastră. Ăsta e unul dintre motivele pentru care cei de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica pământului (INCDFP) susțin că până la începutl anului 2027 ar putea pune la dispoziția mediului industrial un serviciu special de alarmare în caz de producere a cutremurelor.

Cât de pregătiți sunt românii pentru cutremur

playtech.ro a discutat pe larg despre acest subiect special cu actualul director general al INCDFP, Constantin Ionescu. Urmașul și fostul coleg al cunoscutului seismolog Gheorghe Mărmureanu, ieșit între timp la pensie, ne-a explicat cât de pregătiți suntem în acest moment pentru o astfel de încercare.

„Noi, cei din Institutul de Fizică a Pământului, lucrăm la un sistem de avertizare contra seismelor la care oricine să-și poată face abonament lunar. Mă refer la ceompanii din mediul privat. Ce ne propunem? Ca sistemul nostru să le permită acelora care lucrează pe șantiere, în depozite sau în zone industriale ca imediat după alarmarea noastră să-și poată retrage muncitorii care lucrează printre rafturi pe care se află marfă, cum e cazul depozitelor, nu puține în țara noastră. Sau pe acei muncitori care lucrează în zone înalte. Abonamentul pentru serviciul oferit ar putea costa în medie patru euro, lunar, și credem că ar putea fi funcțional într-un an, de acum înainte!”, ne-a precizat în exclusivitate Constantin Ionescu.

Finanțarea, marea problemă a cercetării românești

Sistemul de avertizare în caz de cutremure e operațional în țara noastră din 2013. Însă un tip de sistem nou, care să-i pună în gardă pe operatorii economici cu până la 30 de secunde înainte de primul val al cutremurului ar fi un mare pas înainte.

„Problema noastră principală este finanțarea. Cercetarea se luptă de multă vreme cu așa ceva! Încercăm să obținem tot felul de finanțări pentru lucrările și ideile noastre, fie ele de la stat, fie prin fonduri europene sau nord-americane. Însă nu e deloc simplu. Sistemul acesta de avertizare se află în stadiul actual prin munca și fondurile noastre, atâtea câte au fost”, afirmă cel care conduce INCDFP din 2011.

Cercetarea seismică s-a digitalizat

Ultimul sfert de veac a adus o dezvoltare institutului nostru de specialitate, aflat în zona Măgurele, din județul Ilfov. Ne explică același Constantin Ionescu, care lucrează în acest domeniu din 1990, fiind inginer de meserie.

„În 2020 aveam 17 stații de cercetare seismică, dintre care doar una era digitală. Astăzi, stațiile analogice nu mai există. În plus, deținem peste 200 de puncte de măsurare a mișcărilor seismice și o rețea de GPS-uri, 35 la număr, care ne permit să cercetam inclusiv mișcarea faliilor de suprafață. Cazul producerii faliilor de la Slănic Prahova, din 2024, a stat mult timp în atenția noastră. Digitalizarea ne-a adus acces mult mai rapid și mai facil la informații, indiferent de locul producerii seismelor, de orice tip”, descrie el situația actuală.

El adaugă faptul că cercetătorii români în materie țin legătura cu omologii lor europeni sau din orice colț al planetei, fiind apreciați pentru munca depusă și experiența dobândită.

Reacția umană joacă un rol important în caz de cutremur

În prezent, accentul cade pe instruirea populației. Urmașul lui Gheorge Mărmureanu, susține că modelul japonez e unul demn de urmat.

„În Japonia, specialiștii au în dotare o mașină special construită cu care se deplasează în diverse zone și le vorbesc tuturor despre ceea ce e de făcut în caz de cutremur. Spre exemplu, se opresc într-o intersecție și invită în mașina lor un număr de persoane pe care le trec printr-o mișcare seismică. Apoi le explică în detaliu ce au de făcut dacă se vor confrunta cu așa ceva. Nici noi nu stăm cu mâinile în sân. În ultimul an am reușit să educăm în acest sens 6.000 de elevi și studenți. Avem spații în care facem asta și la institut, dar și la Timișoara sau în Vrancea, la Odobești și Vrâncioaia”, adaugă același Constantin Ionescu.

CITEȘTE ȘI:

Harta clădirilor în pericol la cutremur în București: peste 2.000 au nevoie urgentă de consolidare

Cele 25 de secunde care pot fi vitale

În opinia sa, accentul trebuie să cadă pe reacția oamenilor, atunci când luăm în calcul diminuarea efectelor unui cutremur.

„Va trebui să învățăm să folosim din ce în ce mai bine cele 25 de secunde pe care le avem prin operaționalizarea sistemului de avertizare privind producerea cutremurelor. Mă repet, avem nevoie de educație, fiindcă trebuie să știi cum să-și alegi locul din casă sau de la birou, sau d epe stradă în cazul în care suntem surprinși de un cutremur”, sună opinia sa.

Cutremurele pot fi prezise?

Cât privește un eventual „diagnostic” legat de citirea cutremurelor, acesta nu există:

„Le spun tuturor celor care doresc să ne asculte că nimeni de pe acest pământ nu știe când se va produce următorul cutremur major. Ce putem face legat de atenuarea efectelor”!

„Modelul Mărmureanu” în seismologia românească

El a discutat cu redacția playtech.ro și pe seama „modelului Mărmureanu”. Unul pe care a încercat să ni-l explice într-o manieră obiectivă… Și, reamintind că a fost coleg cu Gheorghe Mărmureanu, mai bine de 20 de ani…

„Există mulți cercetători, iar fiecare dintre ei privește diferit harta sau tiparul mișcărilor seismice.  În cazul colegului nostru Gheorghe Mărmureanu, putem aprecia că a ales să răstoarne situația seismică de acum un secol peste cea de azi, pentru a încerca o posibilă prognoza viitoare. Dacă am avut la noi un cutremur în 1940, atunci am putea crede că următorul seism major se va produce în jurul anului 2040. Pâna acum i-a ieșit predicția, dar mulți cercetători in domeniu, printre care mă număr, sunt de părere că o predictie clară e foarte, foarte greu de făcut. Asta ca să nu spun de-a dreptul imposibilă!”, conchide același Constantin Ionescu.

George Lucas, noua voce-surpriză din „Minions & Monsters”: creatorul „Star Wars” este fan declarat al personajelor galbene