Curiosity a găsit pe Marte roci ca un fagure uriaș. NASA încearcă să afle ce le-a format

Roverul Curiosity, aflat pe Marte de aproape 14 ani, a ajuns într-o zonă care arăta banal din orbită, dar care s-a dovedit mult mai ciudată de la nivelul solului. Potrivit unei actualizări publicate de NASA, roverul a descoperit structuri poligonale ridicate, comparate de echipa misiunii cu partea superioară a unui fagure uriaș marțian.

Formațiunile au fost fotografiate în craterul Gale, în ziua marțiană 4.932 a misiunii Curiosity. Deși aspectul lor poate alimenta ușor imaginația celor pasionați de teorii extraterestre, oamenii de știință nu au găsit nimic care să indice o origine artificială sau biologică. Din contră, explicațiile căutate țin de geologia planetei, de apă, de procesele de eroziune sau de schimbările produse în solul marțian de-a lungul a miliarde de ani.

O zonă care arăta netedă din orbită, dar ascundea un peisaj neobișnuit

Curiosity a fost trimis să verifice o regiune deschisă la culoare, observată anterior din orbită. În imaginile realizate de sateliți, terenul părea relativ neted, însă roverul a ajuns într-un loc acoperit de creste poligonale. Pe măsură ce a avansat, echipa NASA a observat că unele dintre aceste structuri deveneau mai erodate.

Este un detaliu important, pentru că poate ajuta la stabilirea modului în care s-au format. Poligoane asemănătoare au mai fost observate pe Marte, iar unele pot apărea atunci când noroiul se usucă și crapă. Alte formațiuni pot fi legate de mișcarea gheții din subsol, de acumularea sărurilor sau de cicluri repetate de expansiune și contracție ale materialului de la suprafață.

Vezi și:

Motorina se ieftinește din nou după scumpirea de la 1 iulie. Unde găsesc șoferii cele mai mici prețuri

În acest moment, NASA nu a confirmat care dintre aceste explicații este cea corectă pentru noile formațiuni. Curiosity folosește instrumente precum ChemCam pentru a analiza compoziția rocilor și a compara crestele cu terenul din jur. Tocmai analiza chimică poate arăta dacă aceste poligoane sunt urmele unor procese legate de apă din trecutul planetei sau dacă au apărut într-un mediu mult mai rece și mai uscat.

Marte a avut cândva lacuri, râuri și condiții care ar fi putut susține viața microbiană. În craterul Gale, Curiosity a găsit deja indicii că zona a fost, în urmă cu miliarde de ani, un mediu cu apă lichidă. Roverul a identificat recent și molecule organice în roci vechi de pe Marte, o descoperire care nu demonstrează existența vieții, dar arată că planeta a păstrat compuși chimici importanți pentru cercetare.

Pietrele negre găsite printre poligoane ridică alte întrebări

Nu doar structurile asemănătoare fagurelui au atras atenția echipei Curiosity. Zona este presărată și cu pietre închise la culoare, de la fragmente mici până la roci de dimensiunea unor bolovani. Originea lor nu este cunoscută deocamdată, iar NASA investighează mai multe posibilități.

Vezi și:

Curiosity a forat o rocă pe Marte și a scos la suprafață o surpriză pe care NASA nu o mai văzuse niciodată

Marte a deschis o capsulă a timpului chimică: Curiosity a scos la lumină molecule organice vechi de 3,5 miliarde de ani

Una dintre ipoteze este că aceste pietre au ajuns acolo din straturi geologice situate mai sus, fiind transportate sau expuse prin eroziune. O altă variantă este ca ele să fi fost aruncate în craterul Gale după impacturi produse la distanță. Există însă și o posibilitate și mai interesantă: unele fragmente ar putea fi meteoriți veniți din afara planetei Marte.

NASA amintește că anumite roci închise la culoare analizate anterior de Curiosity au conținut nichel, un element frecvent întâlnit în meteoriți, dar mai rar în rocile marțiene. Asta nu înseamnă că toate pietrele negre sunt automat fragmente cosmice, însă justifică investigațiile suplimentare.

Atmosfera lui Marte este mult mai subțire decât cea a Pământului, ceea ce oferă mai puțină protecție împotriva obiectelor care pătrund din spațiu. Unele roci pot supraviețui impactului și rămân la suprafață timp foarte îndelungat, fiind păstrate într-un mediu unde vântul și praful sunt principalele forțe de eroziune.

Curiosity continuă să fie important, chiar dacă Perseverance atrage atenția

Roverul Curiosity a ajuns pe Marte în august 2012 și a depășit cu mult durata inițială a misiunii sale. Deși una dintre roți este deteriorată, vehiculul continuă să transmită date esențiale despre istoria geologică a planetei. Problemele mecanice ale roverului au fost documentate și în materialul Playtech despre roata grav avariată a lui Curiosity, dar NASA a adaptat traseele pentru a-i prelungi viața operațională.

În prezent, Curiosity explorează versanții muntelui Sharp, aflat în centrul craterului Gale. Fiecare strat de rocă traversat de rover oferă indicii despre o perioadă diferită din istoria lui Marte. Cercetătorii încearcă să înțeleagă când a existat apă, cât timp a rămas la suprafață și cum s-a transformat planeta dintr-un loc mai umed într-un deșert rece.

Noile structuri poligonale nu sunt dovada unei civilizații pierdute și nici a unor „albine marțiene”, dar sunt exact genul de descoperire care explică de ce roverele rămân esențiale. Un teren care pare lipsit de interes din orbită poate ascunde, la nivelul rocilor, o arhivă uriașă despre trecutul unei planete.

Un șezlong în România a ajuns să coste mai mult decât în Grecia. Cât ajunge să plătească o familie la plajă