Descoperire uimitoare pe Marte făcută de NASA. Roverul Curiosity a identificat noi molecule organice

Marte revine în centrul atenției cu o descoperire care nu dovedește direct existența vieții, dar care complică și mai mult povestea planetei roșii. Roverul Curiosity a identificat un nou set de molecule organice în roci vechi din craterul Gale, o zonă despre care cercetătorii știu deja că a găzduit, în trecutul foarte îndepărtat, apă lichidă. Descoperirea a fost anunțată de NASA și descrisă într-un studiu publicat în Nature Communications.

Important este și contextul: aceste urme chimice au fost găsite în roci vechi de aproximativ 3,5 miliarde de ani, dintr-o perioadă în care Marte avea lacuri și râuri. Cu alte cuvinte, vorbim despre o epocă în care planeta avea unele dintre ingredientele considerate esențiale pentru apariția vieții, chiar dacă noile date nu pot spune deocamdată dacă aceste molecule au o origine biologică sau nu, notează Reuters.

Ce a găsit, de fapt, Curiosity

NASA spune că roverul a detectat șapte molecule organice identificate pentru prima dată pe Marte, iar studiul descrie în total peste 20 de molecule organice eliberate în timpul unui experiment chimic special realizat de instrumentul SAM de la bordul lui Curiosity. Printre compușii menționați se numără benzothiophenul, metil benzoatul și alte molecule aromatice, unele cu sulf sau azot.

Această analiză a fost posibilă datorită unei proceduri care nu mai fusese încercată până acum pe Marte: folosirea reactivului TMAH pentru a descompune materia organică și a-i înțelege mai bine compoziția. Proba analizată a fost extrasă în 2020 dintr-o zonă bogată în argile, un tip de mediu geologic cunoscut pe Pământ pentru capacitatea sa de a conserva compuși organici.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Pentru cercetători, rezultatul este important nu doar prin ce a fost găsit, ci și prin ceea ce sugerează: că molecule organice mai complexe pot supraviețui pe suprafața marțiană timp de miliarde de ani, în ciuda radiațiilor și a condițiilor dure de acolo. Asta ridică miza pentru viitoarele misiuni care vor căuta urme mai clare ale unui trecut posibil locuibil.

De ce descoperirea nu înseamnă automat viață pe Marte

Aici apare partea care trebuie spusă foarte clar. Moleculele organice nu sunt, prin ele însele, dovada existenței vieții. Ele sunt baza chimică a vieții așa cum o știm pe Pământ, dar se pot forma și prin procese non-biologice, inclusiv geologice sau prin impactul meteoriților. Echipa care a condus studiul a subliniat explicit această limită.

Totuși, descoperirea este promițătoare. Unii dintre compușii găsiți au legătură cu chimia care, pe Pământ, poate duce spre structuri biologice mai complexe. Reuters notează că una dintre moleculele identificate seamănă cu precursori chimici ai ADN-ului, ceea ce nu înseamnă că ADN-ul a existat pe Marte, dar arată că mediul de acolo putea conserva componente interesante pentru astrobiologie.

De aceea, următorul pas important rămâne aducerea pe Pământ a unor probe marțiene, pentru analize mult mai precise. Curiosity a arătat că merită să cauți mai adânc, iar Perseverance a început deja să adune mostre pentru o eventuală misiune de tip Mars Sample Return, chiar dacă acel proiect este în continuare blocat și incert. Între timp, și viitorul rover european Rosalind Franklin, programat acum pentru lansare la finalul lui 2028, ar urma să folosească o abordare similară pentru a sonda mai adânc sub suprafață.

Pe scurt, NASA nu a găsit viață pe Marte. Dar a găsit încă un motiv serios pentru a continua să o caute.