Bloomberg: Criza politică din România pune presiune pe leu, cel mai negru scenariu. Cât a ajuns euro miercuri, 6 mai
Criza politică din România începe să producă efecte vizibile asupra economiei, iar leul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, după ce moneda națională a pierdut 2,7% față de euro în doar două săptămâni, potrivit unei analize Bloomberg, în contextul în care căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură a amplificat temerile investitorilor privind stabilitatea economică și fiscală a țării.
De ce a scăzut atât de mult leul
Miercuri, 6 mai, euro se tranzacționa pe piața interbancară la aproximativ 5,23 lei, atingând un nou nivel record pentru moneda europeană în raport cu leul. Practic, deprecierea puternică a leului a fost alimentată în principal de instabilitatea politică apărută după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, într-un moment în care România se confruntă deja cu inflație ridicată, deficit bugetar mare și încetinirea creșterii economice.
Bloomberg notează că scăderea de 0,8% înregistrată marți de leu a fost una dintre cele mai mari depreciări dintre monedele piețelor emergente. Spre deosebire de alte state din regiune, unde monedele fluctuează mai liber, România menține un sistem de „flotare controlată”, ceea ce înseamnă că Banca Națională a României intervine pentru a ține cursul într-un anumit interval considerat stabil.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat în trecut că stabilitatea cursului este extrem de importantă pentru populație, deoarece multe prețuri din economie, de la chirii până la servicii sau produse importate, sunt legate direct de euro.
Ce înseamnă pentru români creșterea euro
Creșterea cursului valutar începe deja să se vadă în buzunarele românilor, mai ales în cazul celor care au credite în euro sau locuiesc în chirie în marile orașe. În plus, România importă tot mai multe produse alimentare și bunuri de consum, iar toate acestea sunt plătite în euro.
Doar în primele două luni ale anului, România a importat alimente în valoare de aproape 1,86 miliarde de euro, inclusiv zahăr, orez, fructe și legume. Practic, un euro mai scump înseamnă automat costuri mai mari pentru importatori, iar acestea se transformă ulterior în scumpiri la raft.
Economiștii avertizează că doar deprecierea leului ar putea adăuga aproximativ 3 procente la rata inflației în perioada următoare, conform celui mai negru scenariu.
BNR, pusă într-o situație dificilă
Analiștii spun că Banca Națională se află acum într-o poziție complicată, deoarece trebuie să decidă dacă va continua să apere leul prin intervenții costisitoare sau dacă va permite o depreciere mai mare a monedei.
„Presiunile inflaționiste se acumulează, fiind alimentate nu doar de șocul energetic cauzat de conflictul din Iran, ci și de un leu mai slab”, a declarat Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets.
Acesta avertizează că, dacă presiunea asupra leului va continua, BNR ar putea fi obligată să majoreze dobânzile pentru a stabiliza moneda. O astfel de măsură ar însemna însă credite mai scumpe pentru populație și firme.
Dobânzi mari și pierderi pe bursă
Pe lângă problemele de pe piața valutară, România se confruntă și cu creșterea costurilor de împrumut. De asemenea, dobânzile la obligațiunile de stat pe 10 ani au urcat la aproximativ 7,3%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune.
Pentru statul român, acest lucru înseamnă costuri mai mari pentru finanțarea salariilor, pensiilor și investițiilor publice. În același timp, Bursa de Valori București a pierdut aproximativ 33 de miliarde de lei în ultimele două săptămâni și jumătate, pe fondul tensiunilor politice și economice.
Există și un scenariu de stabilizare
Totuși, analiștii internaționali cred că presiunea asupra leului s-ar putea reduce dacă situația politică se stabilizează rapid prin formarea unui guvern tehnocrat sau prin refacerea unei majorități parlamentare.
„Deși ne așteptăm la o stabilizare pe termen scurt, o îmbunătățire susținută a sentimentului pieței ar necesita un cadru politic mai clar și mai durabil”, a declarat Juan Orts, strateg la Société Générale.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis la rândul său că România trebuie să demonstreze în zilele următoare stabilitate și predictibilitate pentru a evita noi turbulențe pe piețele financiare. Până atunci însă, leul rămâne sub presiune, iar evoluția cursului valutar va depinde în mare măsură de direcția politică și economică pe care o va urma România în perioada imediat următoare.