Cum funcționează programele-pilot din licee și în ce școli vor fi introduse din toamna 2026. Ce se schimbă pentru elevi
Din anul școlar 2026-2027, o parte dintre elevii care intră în clasa a IX-a vor învăța după un model diferit față de cel aplicat în prezent. Ministerul Educației și Cercetării a lansat Programul național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru alternative, prin care zeci de licee din România vor testa o organizare mai flexibilă a procesului de învățare. Scopul este de a adapta mai bine școala la nevoile elevilor și la cerințele actuale ale societății și pieței muncii.
Spre deosebire de sistemul clasic, în care toate liceele respectă aceeași structură a planurilor-cadru, școlile incluse în programul-pilot vor avea libertatea de a-și personaliza oferta educațională și de a introduce discipline noi, fără a afecta pregătirea elevilor pentru examenele naționale.
Ce sunt programele-pilot pentru licee
Planurile-cadru reprezintă documentele care stabilesc ce discipline se studiază la liceu și câte ore sunt alocate fiecăreia în fiecare an de studiu.
Prin programul-pilot, Ministerul Educației permite unor unități de învățământ să testeze variante alternative ale acestor planuri-cadru. Practic, liceele participante pot reorganiza orarul, pot modifica ponderea unor discipline și pot introduce opționale adaptate profilului școlii și intereselor elevilor, cu condiția respectării competențelor obligatorii prevăzute de legislația în vigoare.
Programul este prevăzut în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care permite funcționarea unităților-pilot pentru testarea unor noi modele curriculare și de organizare a procesului educațional.
Cum au fost alese liceele participante
Participarea la program nu a fost automată. Liceele interesate au trebuit să depună proiecte educaționale și să propună unul sau mai multe planuri-cadru alternative.
Aceste proiecte au fost analizate de Comisia Națională de Coordonare a Programului de Pilotare Sistemică, iar Ministerul Educației a aprobat 77 de arhitecturi curriculare dezvoltate la nivel local și implementate de primele 32 de licee admise în program. Ulterior, ministerul a decis să mențină deschisă înscrierea pentru alte unități de învățământ care doreau să adopte unul dintre planurile deja aprobate, fără a propune variante noi.
Acest lucru înseamnă că fiecare liceu participant are propriul proiect educațional, construit în funcție de profilul școlii, resursele disponibile și nevoile comunității locale.
Ce se schimbă pentru elevi
Cea mai importantă modificare este creșterea flexibilității curriculumului.
Elevii vor avea acces la mai multe discipline opționale și vor putea aprofunda domeniile care îi interesează, în loc să urmeze un program aproape identic indiferent de liceu.
Printre disciplinele care pot apărea în oferta liceelor se numără:
- inteligență artificială;
- robotică și imprimare 3D;
- antreprenoriat digital;
- comunicare în era digitală;
- bioetică;
- educație pentru starea de bine;
- educație juridică;
- educație financiară;
- dezvoltare personală;
- cursuri suplimentare pentru pregătirea examenului de Bacalaureat.
În funcție de specificul fiecărui liceu, pot exista și alte discipline, precum nutriție, dans sportiv, proiecte interdisciplinare sau cursuri dezvoltate împreună cu universități și mediul economic.
Ce înseamnă Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii
Un element important al reformei îl reprezintă extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ).
Dacă până acum opționalele aveau o pondere redusă, în liceele-pilot acestea pot ocupa un loc mult mai important în programul elevilor. Mai mult, în cazul profesorilor din unitățile participante, norma didactică poate fi constituită inclusiv integral din ore aferente CDEOȘ, ceea ce oferă școlilor o libertate mult mai mare în organizarea activității didactice.
Ministerul consideră că această schimbare îi va ajuta pe elevi să studieze discipline relevante pentru parcursul lor universitar și profesional, în loc să urmeze un curriculum rigid.
Vor avea elevii mai puține ore?
Nu neapărat.
Programul-pilot nu urmărește reducerea numărului de ore, ci redistribuirea lor într-un mod mai eficient.
Unele discipline pot primi mai multe ore, iar altele mai puține, în funcție de profilul liceului și de planul-cadru adoptat. Astfel, un elev de la profilul Matematică-Informatică ar putea avea mai multe ore de informatică sau matematică, în timp ce un elev de la Științe Sociale ar putea beneficia de mai multe cursuri de științe umaniste sau comunicare.
În ce licee vor fi introduse programele-pilot
Primele unități admise în program au fost 32 de licee de stat, particulare și confesionale din toate filierele – teoretică, tehnologică și vocațională. Ulterior, Ministerul Educației a permis extinderea programului prin includerea altor unități care au solicitat participarea și au ales unul dintre planurile-cadru deja aprobate.
Pe listă se regăsesc colegii naționale, licee tehnologice, licee vocaționale și unități de învățământ private din mai multe județe ale țării.
Lista completă a liceelor participante este inclusă în anexa Ordinului nr. 3.722/2026, publicat în Monitorul Oficial.
În prezent, programul reunește 43 de unități de învățământ din România. Dintre acestea, 32 de licee au elaborat și vor implementa propriile planuri-cadru alternative, iar alte 11 licee au fost aprobate ulterior pentru a aplica unul dintre modelele curriculare deja validate de Ministerul Educației.
Unitățile de învățământ participante sunt:
București
- Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu” – Sectorul 1
- Liceul Teoretic German IDEES – Sectorul 1
- Colegiul Economic „Nicolae Kretzulescu” – Sectorul 3
- Liceul Teoretic „Mihai Ionescu” – Sectorul 3
- Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – Sectorul 3
- Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” – Sectorul 5
- Liceul Româno-Finlandez – Sectorul 6
- Liceul Internațional IOANID – Sectorul 1
- Liceul POLITEHNICA – Sectorul 6
- Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu” – Sectorul 6
Arad
- Colegiul „Csiky Gergely”
- Colegiul Economic Arad
Bihor
- Colegiul Național „Emanuil Gojdu” – Oradea
Bistrița-Năsăud
- Colegiul Tehnic INFOEL – Bistrița
Brăila
- Liceul „Dr. Luca”
- Liceul Tehnologic „Anghel Saligny”
Brașov
- Colegiul Național „Andrei Șaguna”
- Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” – Prejmer
- Liceul Internațional PREMS
- Școala Liberă Waldorf „Sophia”
Buzău
- Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza”
Călărași
- Liceul DANUBIUS
Caraș-Severin
- Liceul Bănățean – Oțelu Roșu
- Colegiul Național „Traian Lalescu” – Reșița
Cluj
- Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” – Cluj-Napoca
- Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – Cluj-Napoca
- Transylvania College – Cluj-Napoca
Constanța
- Liceul Teoretic Internațional de Informatică Constanța
Dâmbovița
- Colegiul Economic „Ion Ghica” – Târgoviște
Dolj
- Liceul „Voltaire” – Craiova
Ilfov
- Liceul Teoretic Little London – Voluntari
Iași
- Liceul Teoretic „Ion Neculce” – Iași
- Liceul Teoretic „EVISS” – Iași
- Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” – Pașcani
Maramureș
- Liceul Tehnologic „George Barițiu” – Baia Mare
Mureș
- Liceul Teoretic „Gheorghe Marinescu” – Târgu Mureș
- Liceul UMFST „George Emil Palade” – Târgu Mureș
Satu Mare
- Colegiul Național „Doamna Stanca”
Sibiu
- Colegiul „Școala Națională de Gaz” – Mediaș
- Liceul Româno-Finlandez ERI – Sibiu
- Liceul Tehnologic „Independența” – Sibiu
Timiș
- Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” – Timișoara
- Liceul Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum” – Timișoara
Se modifică Bacalaureatul?
Nu.
Participarea la programul-pilot nu schimbă examenele naționale.
Elevii din aceste licee vor susține Evaluarea Națională și Bacalaureatul în aceleași condiții ca restul elevilor din România. Ministerul Educației precizează că toate planurile-cadru alternative sunt construite astfel încât să asigure șanse egale la examene și dobândirea competențelor prevăzute de legislația în vigoare.
Ce urmează după perioada de pilotare
Programul va fi monitorizat pe parcursul implementării, iar Ministerul Educației va analiza rezultatele obținute de liceele participante.
Vor fi evaluate performanțele elevilor, gradul de satisfacție al profesorilor și al părinților, impactul asupra abandonului școlar, precum și eficiența noilor modele curriculare. Dacă rezultatele vor fi considerate pozitive, unele dintre soluțiile testate ar putea fi extinse treptat și în alte licee din țară.
În viziunea Ministerului Educației, programul-pilot reprezintă un pas spre descentralizarea sistemului de învățământ și oferirea unei autonomii mai mari liceelor, astfel încât fiecare unitate să poată construi o ofertă educațională adaptată elevilor pe care îi pregătește.