Cum a devenit inteligența artificială un instrument major de dezinformare în războiul din Ucraina: mecanismele din spatele manipulării digitale

La aproape cinci ani de la declanșarea conflictului din Ucraina, spațiul informațional a devenit un câmp de luptă la fel de intens precum cel militar.

Dacă în primii ani propaganda online se baza în principal pe conținut fabricat manual, astăzi inteligența artificială a schimbat radical regulile jocului. Tehnologiile generative sunt folosite pentru a produce, distribui și amplifica dezinformarea la o scară fără precedent.

Potrivit unei analize publicate de EFE, AI-ul a devenit un veritabil accelerator al propagandei, mai ales în ceea ce privește narațiunile proruse despre război. Conflictul, care a început în 2022, este considerat unul dintre cele mai afectate de fenomenul fake news în era rețelelor sociale, iar noile instrumente digitale amplifică exponențial problema.

Operațiuni automatizate și manipularea chatboților

Unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene este trecerea de la producția manuală de știri false la operațiuni complet automatizate. Rețele coordonate pot genera milioane de articole cu ajutorul AI, distribuindu-le masiv pentru a influența algoritmii și sistemele de inteligență artificială.

O tehnică tot mai discutată este așa-numitul „LLM Grooming”, o strategie prin care mediul online este inundat cu informații false, astfel încât acestea să fie ulterior preluate și reproduse de modele lingvistice de mari dimensiuni, precum ChatGPT. Practic, prin repetare și volum, narațiunile fabricate pot ajunge să fie integrate în răspunsurile automate ale unor sisteme conversaționale.

Un exemplu menționat frecvent este rețeaua Pravda, un conglomerat de site-uri active în zeci de țări, care publică lunar zeci de mii de materiale aliniate discursului pro-Kremlin. Prin citări și linkuri încrucișate, aceste articole ajung să capete o aparență de credibilitate, influențând poziționarea în motoarele de căutare și, implicit, vizibilitatea în ecosistemul digital.

Imagini hiperrealiste și „alibiul” perfect pentru negare

Dacă în primii ani ai războiului conținutul manipulat era relativ ușor de identificat, cum a fost cazul unor deepfake-uri evidente cu Volodimir Zelenski, progresele recente în generarea de imagini și videoclipuri au dus realismul la un alt nivel.

Vezi și:

Cum îl faci pe ChatGPT să fie mai sincer? Trucurile simple care pot schimba complet răspunsurile AI

Polițist acuzat că ar fi folosit AI pentru a falsifica probe: cazul care zguduie încrederea în anchetele moderne

Au circulat, de exemplu, clipuri cu presupuşi soldaţi ucraineni care criticau mobilizarea sau descriau situații dramatice de pe front. Ulterior s-a demonstrat că aceste materiale erau generate cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind fețe și voci sintetice. Diferențele față de realitate sunt minime, mici erori în uniformă sau însemne, aproape imposibil de observat fără instrumente specializate.

Mai grav este însă efectul secundar: proliferarea conținutului fals oferă un „alibi” pentru contestarea probelor autentice. În momentul în care publicul este bombardat constant cu imagini generate artificial, orice material real poate fi respins drept „creat de AI”. Se creează astfel o prezumție de falsitate, care slăbește încrederea în dovezile reale privind crimele de război sau abuzurile documentate.

Campaniile de acest tip nu sunt limitate la o singură limbă. Conținutul este tradus și adaptat pentru publicuri din Germania, Franța, Spania, Italia sau America Latină, semn că vorbim despre strategii bine coordonate, nu despre inițiative izolate.

În afara manipulării prin AI, au fost identificate și campanii menite să descurajeze voluntarii străini să se alăture forțelor ucrainene sau să submineze negocierile de pace. Însă integrarea inteligenței artificiale în aceste operațiuni marchează o etapă nouă și mult mai sofisticată.

Taxă pentru noul buletin electronic. Data de la care românii vor fi nevoiți să plătească pentru el