Criza climatică accelerează rezistența la antibiotice: bacteria Salmonella devine tot mai greu de tratat

Criza climatică accelerează rezistența la antibiotice: bacteria Salmonella devine tot mai greu de tratat
Temperaturile în creștere și schimbările în tiparele de precipitații amplifică genele de rezistență antimicrobiană în agenți patogeni precum salmonella, au transmis cercetătorii într-un studiu. Foto: Janice Haney Carr/Centers for Disease Control and Prevention/PA

Criza climatică nu înseamnă doar temperaturi mai mari, incendii, secetă sau furtuni mai violente. Un nou studiu arată că încălzirea globală ar putea contribui și la una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea publică: rezistența la antibiotice. Cercetătorii au descoperit o asociere între schimbările de temperatură și precipitații și creșterea genelor de rezistență la antibiotice în Salmonella, una dintre cele mai răspândite bacterii care provoacă infecții alimentare.

Potrivit studiului publicat în The Lancet Planetary Health, schimbările climatice sunt asociate cu o creștere globală de 10% a genelor de rezistență la antibiotice în Salmonella între 1940 și 2023. Cercetarea nu spune că încălzirea globală este singura cauză a fenomenului, dar arată că aceasta poate accelera o problemă deja gravă, produsă în principal de folosirea excesivă și greșită a antibioticelor.

Cum ajunge clima să influențeze rezistența la antibiotice

Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile evoluează și reușesc să supraviețuiască tratamentelor care, în trecut, le-ar fi distrus. Principala cauză rămâne utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor, atât la oameni, cât și în agricultură și zootehnie. Cu cât aceste medicamente sunt folosite mai mult sau mai greșit, cu atât bacteriile primesc mai multe șanse să se adapteze.

Noul studiu adaugă însă o piesă importantă în acest tablou: mediul. Temperaturile mai ridicate și schimbările în regimul precipitațiilor pot influența felul în care bacteriile supraviețuiesc, se multiplică și se răspândesc. În anumite condiții, bacteriile pot schimba mai ușor între ele gene de rezistență, iar aceste gene pot ajunge în agenți patogeni care infectează oamenii.

Cercetătorii au analizat peste 480.000 de mostre genomice de Salmonella din 139 de țări, colectate pe parcursul a peste opt decenii. Apoi au comparat prezența genelor de rezistență la antibiotice cu schimbările de temperatură medie și precipitații în aceeași perioadă. Rezultatul nu a fost o linie simplă, în care rezistența crește constant odată cu temperatura, ci o relație mai complexă, în care clima influențează diferit bacteriile în funcție de regiune și condiții locale.

Salmonella este o bacterie asociată frecvent cu toxiinfecțiile alimentare, iar infecțiile pot deveni mai greu de tratat atunci când tulpinile dezvoltă rezistență la antibiotice. Pentru sistemele de sănătate, această evoluție este periculoasă, pentru că poate transforma infecții tratabile în cazuri mai complicate, mai scumpe și mai riscante pentru pacienți.

Regiunile cele mai afectate și de ce contează pentru toată lumea

Studiul arată că 82% dintre țările analizate au înregistrat creșteri ale genelor de rezistență la antibiotice în Salmonella. Cele mai puternice creșteri asociate cu schimbările climatice au fost observate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, urmate de Asia de Sud și Africa Subsahariană. Aceste regiuni sunt deja vulnerabile la efectele încălzirii globale, dar și la presiuni asupra sistemelor de sănătate, alimentație și infrastructură sanitară.

Problema nu rămâne însă blocată într-o singură zonă a lumii. Bacteriile nu respectă granițele, iar lanțurile alimentare, călătoriile și comerțul internațional pot răspândi rapid agenți patogeni rezistenți. O infecție apărută într-un colț al lumii poate deveni relevantă pentru alte regiuni, mai ales atunci când supravegherea epidemiologică este slabă.

Autorii studiului subliniază că cercetarea arată o asociere, nu o dovadă directă de cauzalitate. Cu alte cuvinte, nu se poate spune simplu că schimbările climatice „produc” rezistența la antibiotice în Salmonella. Totuși, datele indică faptul că încălzirea globală și modificarea precipitațiilor pot amplifica un fenomen deja alimentat de abuzul de antibiotice.

Această distincție este importantă, pentru că nu mută vina de pe utilizarea greșită a medicamentelor. Antibioticele trebuie folosite responsabil, doar când sunt necesare și conform indicațiilor medicale. Dar studiul arată că lupta împotriva rezistenței antimicrobiene nu mai poate fi separată de lupta împotriva schimbărilor climatice.

De ce rezistența la antibiotice devine o criză globală

Rezistența antimicrobiană este deja una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea globală. Infecțiile provocate de bacterii rezistente pot fi mai greu de tratat, pot necesita medicamente mai puternice, spitalizări mai lungi și pot duce la complicații severe. Estimările actuale indică faptul că peste un milion de oameni mor anual din cauze asociate cu această problemă.

Dacă schimbările climatice accelerează răspândirea genelor de rezistență, atunci soluțiile trebuie să fie mai largi decât simpla reducere a consumului de antibiotice. Este nevoie de monitorizare mai bună a bacteriilor în oameni, animale și mediu, de control mai strict al folosirii antibioticelor în agricultură, de infrastructură sanitară mai bună și de politici climatice reale.

Cercetătorii vorbesc despre o abordare de tip One Health, adică o strategie care leagă sănătatea oamenilor de sănătatea animalelor și de starea mediului. În cazul Salmonella, această legătură este evidentă: bacteria poate circula prin alimente, animale, apă și oameni, iar condițiile de mediu pot influența cât de ușor se răspândește.

Mesajul studiului este clar: criza climatică nu afectează doar planeta la nivel abstract, ci poate schimba și felul în care ne îmbolnăvim și tratăm infecțiile. Dacă antibioticele devin mai puțin eficiente, medicina modernă pierde unul dintre cele mai importante instrumente ale sale. Iar în această ecuație, clima devine un factor de risc pe care sistemele de sănătate nu îl mai pot ignora.