De ce Europa se încălzește de trei ori mai repede decât restul lumii. Explicația oamenilor de știință

Europa continuă să se confrunte cu veri tot mai fierbinți, iar oamenii de știință încearcă să înțeleagă de ce ritmul de încălzire al continentului este mult peste media globală. Un studiu publicat în revista Geophysical Research Letters oferă o explicație care, la prima vedere, poate părea surprinzătoare. Cercetarea arată că reducerea poluării atmosferice din ultimele decenii a avut un efect secundar neașteptat: dispariția unui strat de aerosoli care reflecta o parte din radiația solară și diminua impactul încălzirii provocate de gazele cu efect de seră.

Temperaturile din Europa au crescut mult mai rapid decât media globală

Potrivit studiului, Europa Occidentală a înregistrat o creștere mult mai accentuată a temperaturilor decât restul planetei.

Datele analizate de cercetători arată că, din 1980 până în prezent, temperatura medie a verilor din această regiune a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius. În aceeași perioadă, media globală a crescut cu numai 0,8 grade Celsius.

Această diferență i-a determinat pe climatologi să caute explicații suplimentare, deoarece modelele climatice utilizate până acum nu reușeau să justifice pe deplin de ce Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât media globală.

Vezi și:

Ce fac grecii ca să scape de peștele-iepure. Măsura luată pentru protejarea turiștilor

Noua cercetare nu contestă rolul gazelor cu efect de seră, ci adaugă un element considerat important pentru înțelegerea fenomenului.

Cum a influențat reducerea poluării încălzirea continentului

Autorii studiului explică faptul că, timp de zeci de ani, activitățile industriale, centralele pe cărbune și alte surse de poluare au eliberat în atmosferă cantități importante de aerosoli de sulfat, relatează sciencex.com.

Aceste particule aveau capacitatea de a reflecta o parte din radiația solară înapoi în spațiu, ceea ce producea un efect de răcire asupra climei.

Vezi și:

Galileo a descoperit-o acum peste 400 de ani. Astăzi, oamenii de știință cred că ascunde unul dintre cele mai mari oceane din Sistemul Solar

Calitatea aerului se îmbunătățește în Europa, după ani de reguli stricte. De ce progresul rămâne totuși fragil

Practic, aerosolii funcționau asemenea unei bariere care limita cantitatea de energie solară ajunsă la suprafața Pământului.

În ultimele decenii însă, introducerea unor norme de mediu mai stricte și reducerea emisiilor industriale au dus la scăderea semnificativă a concentrației acestor particule în atmosferă.

Consecința, potrivit cercetătorilor, este că o parte din încălzirea produsă de gazele cu efect de seră, care până acum era parțial mascată, a devenit mult mai vizibilă.

Studiul arată că diminuarea aerosolilor a contribuit la accentuarea încălzirii din timpul verii în Europa, peste efectul produs exclusiv de creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră.

Fenomenul atmosferic care favorizează valurile de căldură

Cercetarea identifică și mecanismul atmosferic asociat acestei evoluții. Este vorba despre undele Rossby, oscilații naturale ale curentului jet, fluxul puternic de aer care circulă la mare altitudine în emisfera nordică.

În anumite condiții, aceste unde devin aproape staționare și împiedică circulația normală a maselor de aer.

Rezultatul este formarea unor „cupole de căldură”, care împiedică pătrunderea aerului rece și mențin temperaturi foarte ridicate timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.

Potrivit autorilor studiului, reducerea concentrației de aerosoli a favorizat tocmai apariția unor astfel de configurații atmosferice persistente, ceea ce poate explica frecvența și intensitatea valurilor de căldură observate în ultimii ani.

De ce modelele climatice au subestimat evoluția temperaturilor

O altă concluzie a cercetării este că modelele climatice utilizate până în prezent au evaluat corect influența gazelor cu efect de seră, însă au subestimat impactul modificărilor circulației atmosferice.

Comparând simulările climatice cu observațiile reale, cercetătorii au constatat că modelele reproduceau doar aproximativ jumătate din încălzirea suplimentară observată în Europa.

Explicația este că acestea estimau un efect prea redus al undelor Rossby asupra temperaturilor din timpul verii.

După recalibrarea modelelor pentru a reflecta mai bine comportamentul acestor unde atmosferice, rezultatele obținute au fost mult mai apropiate de temperaturile înregistrate în realitate.

Potrivit cercetătorilor, această descoperire poate contribui la îmbunătățirea prognozelor climatice regionale și la estimări mai precise privind frecvența viitoarelor valuri de căldură.

Cercetătorii explică paradoxul aerului mai curat

Autorii studiului subliniază că rezultatele nu trebuie interpretate ca o critică la adresa măsurilor de reducere a poluării.

Dimpotrivă, diminuarea concentrației de aerosoli a avut efecte importante asupra sănătății populației, contribuind la reducerea bolilor respiratorii și cardiovasculare asociate poluării atmosferice.

Totuși, eliminarea acestor particule a avut și un efect secundar: dispariția unui factor care masca parțial încălzirea globală.

Cu alte cuvinte, aerul mai curat nu produce schimbările climatice, ci face mai vizibil efectul încălzirii deja provocate de acumularea gazelor cu efect de seră.

Cercetătorii mai avertizează că influența reducerii aerosolilor se va diminua treptat, deoarece concentrațiile acestora au scăzut deja considerabil. În perioada următoare, principalul factor care va continua să alimenteze încălzirea va rămâne acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.

De ce Europa se încălzește de trei ori mai repede decât restul lumii. Explicația oamenilor de știință