Cozile de la ghișee din România nu se dau duse, deși infrastructura cloudului guvernamental este gata. Ce mai lipsește pentru servicii publice cu adevărat digitale

Dacă ai dus vreodată o adeverință de la o instituție la alta, probabil că te-ai întrebat de ce nu pot autoritățile să-și trimită singure informațiile. Cloudul guvernamental face parte din infrastructura pe care România își construiește răspunsul la această problemă. Finalizarea lui reprezintă un pas, dar nu rezolvă automat toate procedurile.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat pe 9 septembrie încheierea proiectului de implementare a infrastructurii de cloud guvernamental. Valoarea totală este de aproximativ 2,21 miliarde de lei, iar perioada de implementare s-a încheiat la 31 august 2026.

Ce a fost construit și la ce folosește

Potrivit anunțului oficial al ADR, proiectul realizat împreună cu STS și SRI, prin Centrul Național Cyberint, a inclus amenajarea centrelor de date, instalarea echipamentelor și a programelor necesare, precum și asigurarea comunicațiilor securizate.

Mai simplu spus, cloudul oferă infrastructura pe care pot funcționa sistemele informatice ale administrației. Nu este o aplicație pe care cetățeanul o descarcă în telefon, ci suportul tehnic din spatele serviciilor publice digitale.

ADR indică printre beneficiile urmărite reducerea timpilor de așteptare și a costurilor, precum și continuitatea serviciilor informatice în situații dificile. Totuși, comunicatul de finalizare nu dovedește că fiecare instituție și-a mutat deja toate aplicațiile sau că fiecare procedură poate fi rezolvată integral online.

De ce instituțiile mai trebuie să învețe să lucreze împreună

Găzduirea sistemelor și schimbul efectiv de informații între instituții sunt lucruri diferite. Pentru a scăpa cetățeanul de plimbarea documentelor, administrația are nevoie și de conexiuni între registre, de reguli de acces și de proceduri care permit reutilizarea datelor.

Aici intervine Platforma națională de interoperabilitate, un proiect distinct al ADR, cu perioada de implementare prevăzută între iulie 2025 și iulie 2028. Obiectivul este ca instituțiile să poată schimba informații, iar cetățenii să nu mai fie nevoiți să furnizeze repetat aceleași date.

Planul include conectarea registrelor publice și integrarea cu sisteme de identificare digitală, precum ROeID. Calendarul acestui proiect arată de ce anunțul despre cloud nu poate fi tradus prin promisiunea că toate drumurile la ghișeu dispar imediat.

Am discutat pe Playtech despre diferența dintre tehnologia folosită de oameni și modul în care funcționează instituțiile. Pentru cetățean, progresul se vede atunci când poate depune o cerere, urmări răspunsul și încheia procedura fără copii inutile și deplasări repetate.

De aceea, întrebările utile pentru etapa următoare sunt foarte concrete: ce servicii funcționează pe noua infrastructură, ce instituții schimbă deja date și cât timp economisește utilizatorul? Finalizarea echipamentelor creează condițiile tehnice. Rezultatul trebuie să se vadă apoi în fiecare interacțiune cu administrația.

Sony A7 V conduce clasamentul camerelor mirrorless, dar Canon și Fujifilm recuperează teren