Copiii români folosesc AI-ul pentru teme încă de la 10 ani, iar până la liceu obiceiul devine tot mai răspândit

„Mi-am terminat tema” poate însemna astăzi și că un copil a cerut ajutorul unui chatbot. O compunere apare în câteva secunde, un text complicat primește o explicație, iar pagina goală se umple aproape imediat. Pentru părinți și profesori, rămâne însă întrebarea cât a înțeles copilul din ceea ce are în față.

Datele EU Kids Online 2026 arată cât de devreme începe această relație cu tehnologia. Aproximativ unul din cinci copii români de 10 ani folosește AI pentru texte școlare. La 15–16 ani, proporția ajunge la două treimi, cea mai ridicată dintre cele 19 țări analizate pentru această grupă de vârstă.

De la explicații la compuneri generate în câteva secunde

Cercetarea a inclus 28.465 de copii de 10–16 ani, intervievați între aprilie 2025 și aprilie 2026. Raportul publicat de London School of Economics și Universitatea din Oslo analizează accesul la internet, competențele digitale, folosirea AI și siguranța online.

În România, 82% dintre copiii chestionați declară că au utilizat inteligența artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună. Pentru întregul grup de 10–16 ani, 45% indică redactarea unor eseuri, povești sau alte texte școlare, iar 36% rezumarea ori explicarea textelor mai lungi.

La adolescenții de 15–16 ani, folosirea AI pentru lucrări școlare ajunge la 66%, potrivit rezultatelor pentru România prezentate de Europa FM. Acest clasament măsoară utilizarea declarată, nu calitatea temelor sau nivelul de pregătire al elevilor.

Să te descurci cu telefonul nu înseamnă să verifici corect un răspuns

Cercetătorii observă, la nivelul țărilor participante, competențe mai solide în manevrarea dispozitivelor și comunicarea online. Evaluarea informațiilor, înțelegerea algoritmilor și crearea de conținut digital sunt însă mai puțin dezvoltate.

Este o diferență despre care am discutat și în analiza privind accesul la internet și competențele digitale ale românilor. Rapiditatea cu care folosim o aplicație nu spune automat cât de bine putem judeca informațiile primite.

Totodată, procentele nu demonstrează că elevii care folosesc AI copiază sau învață mai puțin. A cere o explicație suplimentară și a preda un text generat integral sunt comportamente diferite, cu implicații diferite pentru învățare.

Conversația cu părinții rămâne importantă

Raportul mai surprinde o schimbare: în țările analizate, jumătate dintre copii spun că părinții discută cu ei despre activitatea online, față de 66% în 2020. În paralel, adulții se bazează mai mult pe instrumentele de control parental.

Acasă, discuția poate începe simplu: ce ai cerut aplicației, ce ai înțeles și cum ai verificat? Verificarea informațiilor online merită exersată împreună. La școală, reguli clare privind ajutorul permis și explicarea rezolvării cu propriile cuvinte pot face mai vizibilă contribuția elevului.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027