Constructorii de mașini sunt rugați să readucă butoanele clasice: ecranele tactile pot fi un pericol pe șosea
În ultimul deceniu, interiorul mașinilor s-a schimbat radical. Consola centrală, odinioară plină de butoane și comutatoare tactile, a devenit o suprafață lucioasă dominată de ecrane. Majoritatea funcțiilor — de la climatizare și lumini până la ștergătoare — au fost transferate în meniuri digitale. Deși designul oferă o imagine modernă, realitatea este că aceste inovații pot reduce semnificativ siguranța rutieră.
Autoritatea de evaluare a siguranței auto din Australia și Noua Zeelandă (ANCAP Safety) a anunțat că, din 2026, va solicita oficial producătorilor auto să readucă butoanele fizice pentru controalele esențiale ale mașinii. Măsura marchează o schimbare de direcție clară, iar Europa se pregătește să adopte reglementări similare. Scopul este ca siguranța rutieră să nu depindă doar de protecția pasagerilor în caz de accident, ci și de cât de sigur este designul mașinii în utilizarea zilnică.
Cercetările în domeniul siguranței rutiere arată că eroarea umană este implicată în marea majoritate a accidentelor, scrie ScienceAlert. Iar designul interfeței din mașină — adică modul în care șoferul interacționează cu comenzile — influențează semnificativ frecvența acestor greșeli.
Distragerea atenției este unul dintre principalii factori de risc. Ea poate fi vizuală (șoferul își ia ochii de la drum), manuală (își ia mâinile de pe volan) sau cognitivă (își mută atenția mentală de la condus). Multe activități la volan, cum ar fi scrierea unui mesaj, implică toate aceste tipuri de distragere simultan, crescând masiv riscul de accident.
Atingerea unui ecran tactil pentru a regla temperatura sau pentru a schimba postul de radio pare o acțiune banală, dar în realitate implică aceeași combinație de distrageri: ochii părăsesc drumul, mâna se mută de pe volan, iar creierul se concentrează pe meniul de pe ecran.
În contrast, un buton fizic sau un comutator rotativ oferă feedback tactil. Poți regla volumul sau temperatura fără să te uiți, bazându-te pe memorie musculară. Din acest motiv, sistemele clasice sunt, paradoxal, mai sigure — chiar dacă par „învechite” în comparație cu panourile digitale moderne.
Dovezile care arată cât de periculoase sunt ecranele tactile
Un studiu realizat în Marea Britanie în 2020 de TRL, o companie independentă de cercetare în transporturi, a comparat performanța șoferilor care foloseau ecrane tactile cu a celor care conduceau fără sarcini secundare. Participanții au fost puși în simulatoare de autostradă și au efectuat sarcini uzuale: selectarea muzicii, schimbarea setărilor de climatizare sau utilizarea sistemelor Apple CarPlay și Android Auto.
Rezultatul? Timpul de reacție al șoferilor a crescut semnificativ atunci când interacționau cu ecranul. La viteze mari, această întârziere se traduce într-o distanță de frânare mai mare cu câteva lungimi de mașină — suficient pentru a face diferența între un incident minor și o tragedie.
Pe lângă reacțiile lente, s-a observat o degradare clară a performanței generale: șoferii mențineau mai greu banda de circulație și detectau mai târziu obstacolele. În unele cazuri, nivelul de distragere provocat de touchscreen s-a dovedit comparabil sau chiar mai mare decât cel cauzat de trimiterea unui mesaj text la volan.
This research suggests that the latest in-vehicle infotainment systems impair driver reaction times behind more than alcohol https://t.co/CQ4cYz3e07 pic.twitter.com/2XDIz9q2ft
— Will Geary (@wgeary) December 19, 2020
Șoferii nu iubesc ecranele: frustrarea e reală
Deși producătorii prezintă ecranele tactile drept un pas spre viitor, sondajele arată că mulți șoferi le consideră o sursă de stres, nu un progres. Un studiu recent realizat pe 92.000 de cumpărători de automobile din SUA a identificat sistemele infotainment — acele ecrane centrale multifuncționale — drept cea mai problematică parte a unei mașini noi.
Cele mai frecvente plângeri țin de funcționalitate: acțiuni simple, precum pornirea ștergătoarelor sau reglarea aerului condiționat, necesită mai multe atingeri de ecran și multă atenție vizuală. Cu alte cuvinte, ceea ce înainte se rezolva „din instinct”, acum devine o operațiune în trei pași care te obligă să privești în jos, nu la drum.
Unii producători, precum Volkswagen și Hyundai, au început deja să reintroducă butoane fizice pentru funcțiile de bază, după ce reacțiile clienților au fost copleșitor de negative.
Este recunoașterea vocală o soluție mai sigură?
Unii producători propun comenzi vocale ca alternativă la ecranele tactile. În teorie, vorbitul elimină nevoia de a privi sau de a atinge ceva, dar studiile arată că nici această soluție nu este lipsită de riscuri.
O meta-analiză care a combinat rezultatele a 43 de cercetări diferite a descoperit că, deși interacțiunea vocală este mai sigură decât cea vizuală, ea tot afectează performanța la volan. Șoferii reacționează mai lent, mențin mai greu banda și detectează mai târziu pericolele.
Cu alte cuvinte, nici vorbitul cu mașina nu este echivalent cu o atenție deplină asupra drumului — e doar „mai puțin rău” decât atingerea ecranului.
Întoarcerea butoanelor și viitorul designului auto
Pe baza acestor dovezi, ANCAP și partenerul său european Euro NCAP vor evalua din 2026 siguranța mașinilor nu doar după protecția pasagerilor, ci și după calitatea ergonomică a comenzilor. Pentru a obține cel mai înalt rating, vehiculele vor trebui să aibă butoane fizice pentru funcțiile esențiale: lumini, ștergătoare, dezaburire, reglaj de temperatură și volum.
Această schimbare marchează o revenire la principiile fundamentale ale designului auto: siguranța trebuie să primeze în fața esteticii. Mașina modernă nu ar trebui să fie un „smartphone pe roți”, ci un instrument intuitiv, în care atenția șoferului rămâne mereu pe drum.
Tendința către digitalizare totală a fost, poate, inevitabilă. Dar realitatea arată că, atunci când fiecare gest la volan implică un meniu, un tap și un glisaj, plăcerea condusului se transformă în stres și riscuri inutile. Butoanele clasice, se pare, nu erau doar nostalgice — erau inteligente.