Consilierea psihologică fără acordul părinților, respinsă de Senat. Ce urmează pentru proiectul destinat adolescenților

Senatul a respins miercuri, 28 octombrie, proiectul care le-ar permite adolescenților de minimum 16 ani să solicite consiliere psihologică, psihoterapie și sprijin psihopedagogic fără acordul părinților. Inițiativa USR merge la Camera Deputaților, care va lua decizia finală, după ce senatorii au votat raportul de respingere cu 56 de voturi pentru, 18 împotrivă și 15 abțineri.

Ce ar schimba proiectul pentru adolescenții de minimum 16 ani

Propunerea legislativă L478/2026 urmărește să le permită adolescenților care au împlinit 16 ani să ceară singuri sprijin psihologic. Printre inițiatori se află parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș.

Modificările vizează accesul la evaluare psihologică, consiliere și psihoterapie, precum și posibilitatea elevilor de a se adresa cabinetelor de asistență psihopedagogică din școli. Inițiatorii susțin că refuzul, absența sau indisponibilitatea reprezentanților legali pot împiedica un adolescent să primească ajutor atunci când are nevoie.

În expunerea de motive, aceștia atrag atenția în special asupra dificultăților din mediul rural, unde serviciile sunt mai greu accesibile. Școala poate fi primul și, uneori, singurul loc în care un adolescent poate discuta cu un specialist.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

Citește și: Tinerii de 16 ani ar putea merge singuri la psiholog. Ce schimbare importantă prevede un proiect de lege

Ce au susținut parlamentarii USR în dezbatere

Reprezentanții USR au criticat votul senatorilor PSD și AUR pentru respingerea inițiativei. În comunicatul citat de G4Media, partidul susține că adolescenții au nevoie de acces la sprijin înainte de majorat, în contextul presiunii școlare și al dificultăților emoționale.

Ruxandra Cibu Deaconu a explicat că propunerea a pornit din discuții cu tineri din mediul rural și a fost elaborată după consultarea psihologilor, profesorilor și părinților. Ea a insistat asupra garanțiilor prevăzute pentru protejarea minorilor.

Vezi și:

ChatGPT pentru adolescenți, criticat pentru modul în care îi ține în conversație chiar și în situații de criză

Bicicletele electrice îi scot pe adolescenți din casă, dar în România există o limită care schimbă totul: 25 km/h și 250 W

„Nimic din lege nu-i scoate pe părinți din viața copiilor, doar le dă copiilor un om de încredere la care să ajungă atunci când acasă nu se poate vorbi”, a declarat senatoarea.

Cynthia Păun a vorbit despre situațiile în care chiar mediul familial împiedică accesul la ajutor.

„Ca să ajungă la consilierul școlar, un adolescent abuzat acasă are nevoie de acordul celor care îl abuzează”, a afirmat aceasta, susținând că intervenția timpurie poate preveni agravarea problemelor.

CES susține accesul la sprijin, dar cere modificări

Consiliul Economic și Social a dat aviz favorabil proiectului, însoțit de observații. Instituția consideră justificată posibilitatea ca un adolescent de 16 ani să solicite servicii psihologice, ținând cont de rolul preventiv și de caracterul neinvaziv al acestora.

„În anumite situații, condiționarea absolută de acordul părinților poate deveni chiar contrară interesului superior al copilului”, arată CES.

Documentul menționează cazurile în care părintele refuză nejustificat, este indisponibil, se află în conflict cu minorul sau reprezintă sursa suferinței sale psihice.

Consiliul cere însă eliminarea condiției privind o „evaluare a capacității cognitive” înainte de accesarea serviciilor. În opinia sa, această cerință poate crea o nouă barieră birocratică și îl poate descuraja pe adolescent să mai solicite ajutor.

Alternativa propusă presupune informarea minorului într-un limbaj adaptat vârstei și maturității sale. Psihologul ar trebui să explice scopul serviciului, limitele confidențialității și situațiile în care trebuie anunțați reprezentanții legali sau autoritățile, apoi să consemneze acordul adolescentului.

Citește și: Ce se schimbă în școli după recentele cazuri de violență. Măsurile anunțate și noua lege pregătită pentru învățământ

Când ar fi informați părinții și cine decide mai departe

Proiectul include excepții de la confidențialitate pentru situațiile în care specialistul identifică un risc iminent de autovătămare, de vătămare a altor persoane, abuz sever sau suspiciunea unei afecțiuni care necesită intervenție medicală. În aceste cazuri, ar trebui informați imediat reprezentanții legali și, după caz, autoritățile competente.

CES solicită o formulare mai largă a obligației de raportare, care să includă și neglijarea, exploatarea sau alte forme de violență asupra copilului. Totodată, cere ca informațiile personale discutate în consiliere să fie divulgate numai în condițiile legii și în măsura necesară protejării minorului.

Inițiativa este susținută și de Consiliul Național al Elevilor. Potrivit comunicării USR, aceasta a primit sprijinul Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației, precum și avize favorabile de la Guvern și Consiliul Legislativ.

Votul Senatului nu încheie procedura parlamentară. Camera Deputaților va dezbate proiectul și va decide dacă modificările propuse vor fi adoptate.

Subaru retrage Outback, Forester și Impreza cu motoare termice din Europa. Motivul ține de regulile UE