Poate școala să publice fotografii cu copilul tău? Ce presupune acordul părinților

Unele familii care nu acceptă publicarea fotografiilor copiilor pe rețelele sociale reclamă că elevii sunt marginalizați la școală din cauza acestei decizii, relatează Observator. Părinții invocă protejarea vieții private, în timp ce școlile folosesc imagini pentru a prezenta activitățile organizate. Specialiștii avertizează că, odată publicate, fotografiile pot fi copiate și reutilizate în alte scopuri, chiar dacă postarea inițială are un caracter educațional.

De ce aleg unii părinți să refuze publicarea imaginilor

Activitățile școlare ajung frecvent pe paginile instituțiilor de învățământ, prin fotografii de grup sau filmări. Pentru unele familii, acestea sunt amintiri și o modalitate de a urmări ce fac elevii la școală. Alți părinți preferă ca imaginile și informațiile despre programul copiilor să rămână private.

„Nu-mi dau acordul. Nu-mi doresc să-mi expun copilul, să se știe programul ei, activitățile pe care le face. Îmi doresc să avem o viață privată”, a declarat un părinte pentru Observator.

Există și familii care au acceptat constant fotografierea, dar care se întreabă acum cât de sigură este expunerea online.

„Eu mi-am dat acordul, da, întotdeauna mi-am dat acordul. Și la grădiniță, și la școală. Ce-i drept, în ziua de azi nu mai știi dacă e OK sau nu”, a spus un alt părinte.

Problema semnalată în reportaj privește felul în care sunt tratați copiii pentru care familiile refuză acordul. Unele dintre acestea reclamă marginalizarea elevilor, deși decizia lor vizează expunerea pe internet.

Vezi și:

Un moștenitor refuză să vândă casa. Ce pot face ceilalți și când se poate ajunge la vânzare prin instanță

Cum solicită școlile acordul pentru fotografii și filmări

Instituțiile de învățământ folosesc formulare prin care părinții își exprimă opțiunea privind fotografierea, filmarea și publicarea imaginilor. La Școala „Sfinții Voievozi” din București, aceste prevederi sunt incluse în contractele educaționale, a explicat directoarea Daniela Voinea.

Documentele permit familiilor să precizeze dacă acceptă prelucrarea datelor și utilizarea imaginilor copiilor în scop educațional. Directoarea a arătat că școala urmărește ca fotografiile și filmările să fie publicate pentru acest scop.

Orientările Comitetului european pentru protecția datelor privind consimțământul, disponibile și pe site-ul autorității române de supraveghere, stabilesc că acceptarea trebuie să reprezinte o alegere reală. Persoana trebuie să poată refuza fără să suporte consecințe negative.

Vezi și:

Consilierea psihologică fără acordul părinților, respinsă de Senat. Ce urmează pentru proiectul destinat adolescenților

Documentul oferă inclusiv exemplul unei școli publice care solicită acordul pentru folosirea fotografiilor elevilor într-o revistă. Consimțământul poate fi valabil într-un asemenea context dacă refuzul nu afectează accesul la educație sau la servicii și poate fi exprimat fără dezavantaje.

Citește și: Cum îți securizezi copilul online fără să-l transformi în „proiect” de supraveghere

Ce riscuri apar după publicarea unei fotografii

Scopul educațional al unei postări nu împiedică alte persoane să copieze imaginea. Robert Feraru, specialist în social media, atrage atenția asupra posibilității ca fotografiile să fie preluate și folosite pentru realizarea altor materiale.

„Putem avea riscul ca fețele noastre să fie folosite în crearea unor template-uri pentru editarea viitoarelor fotografii ale altor persoane”, a explicat acesta pentru Observator.

Dacă trebuie să semnezi un asemenea acord, verifică ce utilizări sunt descrise și unde vor apărea imaginile. Fotografierea unei activități și publicarea ei pe un cont accesibil publicului presupun niveluri diferite de expunere.

Orientările europene cer ca acordul să fie specific și dat în cunoștință de cauză. Totodată, acesta poate fi retras, fără ca retragerea să afecteze legalitatea prelucrării realizate anterior în baza lui.

Citește și: Facebook, Instagram și TikTok, interzise în România pentru copiii sub 14 ani? Proiect de lege după atacul violent de la școala din Bistrița

Restricțiile pentru rețelele sociale rămân în dezbatere

În paralel, accesul minorilor la platformele sociale este subiectul unor propuneri legislative. Deputații PSD Daniel Suciu și Bogdan Ivan au anunțat că pregătesc o inițiativă prin care copiii sub 14 ani să nu mai poată utiliza rețelele sociale.

Propunerea anunțată prevede și accesul adolescenților de 14–18 ani cu acordul și supravegherea părinților. Aceste măsuri sunt prezentate ca intenții legislative, nu ca interdicții deja aplicabile.

Windows 11 primește o schimbare mult așteptată în meniul de click dreapta și o nouă opțiune de recuperare