Cometa venită din alt sistem stelar ar putea fi mai veche decât Soarele: 3I/ATLAS ascunde istoria timpurie a galaxiei

O cometă care a intrat în Sistemul Solar în 2025 ar putea fi unul dintre cele mai vechi obiecte observate vreodată în apropierea noastră cosmică. Astronomii cred că 3I/ATLAS s-ar fi format acum între 10 și 12 miliarde de ani, cu mult înainte de apariția Soarelui și a planetelor sale, estimate la aproximativ 4,5 miliarde de ani.

Descoperirea transformă un simplu vizitator interstelar într-o adevărată capsulă a timpului, conform NASA. 3I/ATLAS nu s-a născut în Sistemul Solar și nu va rămâne aici. A venit dintr-o regiune necunoscută a Căii Lactee, a trecut prin apropierea Soarelui, iar acum se îndreaptă din nou spre spațiul interstelar. Pentru cercetători, fiecare observație contează, pentru că este puțin probabil ca acest obiect să mai poată fi studiat vreodată după ce părăsește zona noastră galactică.

O cometă mai bătrână decât Sistemul Solar

3I/ATLAS este doar al treilea obiect interstelar confirmat care a fost observat traversând Sistemul Solar. Primul a fost misteriosul 1I/‘Oumuamua, descoperit în 2017, iar al doilea a fost cometa 2I/Borisov, observată în 2019. Spre deosebire de acestea, 3I/ATLAS a fost suficient de luminoasă pentru ca astronomii să îi analizeze în detaliu compoziția chimică.

Cercetătorii au folosit date obținute cu telescopul spațial James Webb și cu observatorul ALMA din Chile. Analiza a urmărit în special izotopii, versiuni ale acelorași elemente chimice care au un număr diferit de neutroni. Aceste diferențe aparent mici pot oferi indicii uriașe despre mediul în care s-a format un obiect cosmic.

Vezi și:

Cine este și ce studii are Monica Anisie, propunerea lui Adrian Veștea pentru Ministerul Educației

În cazul cometei 3I/ATLAS, apa conține o cantitate neobișnuit de mare de deuteriu, un izotop greu al hidrogenului. Nivelul observat este de peste zece ori mai mare decât cel întâlnit de obicei în cometele din Sistemul Solar. În plus, raporturile dintre izotopii carbonului nu seamănă cu cele cunoscute în corpurile cerești din vecinătatea noastră.

Această combinație chimică sugerează că obiectul s-a format într-un mediu mult mai rece decât cel în care s-au născut Pământul și celelalte planete. Estimările indică temperaturi de aproximativ minus 243 de grade Celsius, într-un spațiu dominat de gheață, radiație cosmică și materiale mai puțin bogate în elemente grele decât cele din care s-a format Sistemul Solar.

Un mesager din perioada în care Calea Lactee era foarte diferită

Vârsta estimată a cometei este uluitoare. Dacă 3I/ATLAS s-a format în urmă cu 10–12 miliarde de ani, atunci a apărut într-o perioadă în care Universul era mult mai tânăr, iar Calea Lactee trecea printr-o etapă intensă de formare a stelelor. Cercetătorii numesc această perioadă uneori „cosmic noon”, un moment în care galaxiile produceau stele într-un ritm mult mai accelerat decât astăzi.

Vezi și:

VIDEO: O cometă a fost distrusă în apropierea Soarelui. Imagini în detaliu surprinse de NASA și ESA

Este posibil ca 3I/ATLAS să fie un fragment rămas din formarea unei planete sau a unui sistem stelar vechi. În scenariul cel mai probabil, cometa a fost aruncată în spațiu de interacțiuni gravitaționale violente, poate în timpul formării unor planete masive sau în urma unei întâlniri apropiate cu o altă stea. Odată eliberată, a început o călătorie care ar fi putut dura miliarde de ani.

Originea sa exactă rămâne necunoscută. Astronomii nu pot spune încă din ce sistem stelar provine și nici dacă steaua în jurul căreia s-a format mai există. Este posibil ca acea stea să fi dispărut sau ca sistemul să fi fost modificat radical între timp. Tocmai această incertitudine face obiectul atât de fascinant: avem în față o bucată de materie formată într-un loc pe care probabil nu îl vom identifica niciodată.

3I/ATLAS a atras atenția și pentru că unii au speculat inițial că ar putea fi o tehnologie extraterestră. NASA și cercetătorii implicați în observații au respins însă această ipoteză. Datele arată că este o cometă activă, cu un nucleu înghețat și o coamă de gaze și praf, comportându-se ca un corp natural încălzit de apropierea de Soare.

De ce această cometă contează pentru astronomi

Cometele sunt, în esență, arhive înghețate. Ele păstrează materiale care nu au fost complet transformate de căldură și procese geologice, așa cum s-a întâmplat pe planete. În cazul lui 3I/ATLAS, oamenii de știință au acces pentru prima dată la o mostră directă a chimiei unui sistem planetar format în altă parte a galaxiei.

Descoperirea arată că ingredientele chimice asociate cu viața, precum carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul și sulful, existau și în sisteme planetare foarte vechi. Asta nu înseamnă că această cometă a transportat viață sau că demonstrează existența unor lumi locuibile. Arată însă că substanțele din care se pot construi molecule complexe erau răspândite în galaxie încă dintr-o perioadă foarte îndepărtată.

3I/ATLAS se îndepărtează acum de Sistemul Solar și va deveni tot mai greu de observat. Totuși, astronomii se așteaptă ca astfel de descoperiri să devină mai frecvente în anii următori, mai ales datorită Observatorului Vera C. Rubin din Chile, proiectat să identifice obiecte slabe și rapide care traversează cerul.

Până atunci, 3I/ATLAS rămâne unul dintre cei mai valoroși vizitatori cosmici văzuți vreodată. Nu doar pentru că vine din afara Sistemului Solar, ci pentru că pare să poarte cu ea urmele unei epoci în care galaxia noastră abia începea să semene cu cea pe care o cunoaștem astăzi.

Setările maşinii care te ajută să economiseşti carburant în vacanţă. Reduci consumul chiar şi cu 20%