Ce se poate întâmpla cu copiii care primesc smartphone la 12 ani. Un nou studiu ridică semne de întrebare serioase

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ce se poate întâmpla cu copiii care primesc smartphone la 12 ani. Un nou studiu ridică semne de întrebare serioase
Foto: Profimedia

Momentul în care un copil primește primul smartphone ar putea conta mai mult decât pare. Un nou studiu realizat pe aproape 9.000 de adolescenți din Statele Unite arată că cei care aveau deja propriul telefon inteligent la vârsta de 12 ani au raportat mai frecvent, până la 14 ani, simptome asociate tulburărilor alimentare, de la episoade de mâncat compulsiv până la comportamente folosite pentru a evita creșterea în greutate. Cercetarea a fost publicată în JAMA Network Open și relatată inclusiv de Futurism.

Rezultatele nu demonstrează însă că smartphone-ul provoacă tulburări alimentare. Studiul este observațional, iar autorii subliniază explicit că nu poate fi stabilită o relație de cauzalitate. Cercetarea indică, în schimb, o asociere între deținerea unui smartphone la 12 ani și o probabilitate mai mare de apariție a unor simptome problematice în următorii doi ani.

Din cei 8.957 de participanți, 6.225, adică aproximativ 69,5%, aveau propriul smartphone la vârsta de 12 ani. Cercetătorii au urmărit apoi comportamentele și preocupările legate de alimentație, greutate și imagine corporală până când participanții au ajuns la aproximativ 14 ani.

Aproape un sfert dintre cei care aveau smartphone au raportat cel puțin un simptom

Diferențele observate între cele două grupuri au fost semnificative. La 14 ani, 24,2% dintre adolescenții care dețineau smartphone la 12 ani au raportat cel puțin un simptom asociat tulburărilor alimentare, comparativ cu 15,5% dintre cei care nu aveau propriul smartphone la aceeași vârstă.

După ajustarea rezultatelor pentru mai mulți factori demografici, familiali și de sănătate mintală, cercetătorii au constatat că deținerea unui smartphone la 12 ani era asociată cu un risc cu 67% mai mare de simptome de binge eating, adică episoade de consum alimentar excesiv, și cu un risc cu 50% mai mare de comportamente compensatorii nepotrivite pentru prevenirea creșterii în greutate.

Unul dintre cele mai puternice rezultate a fost legat de imaginea corporală. Adolescenții care aveau smartphone la 12 ani prezentau aproximativ de două ori mai multe șanse de a-și lega valoarea personală de propria greutate corporală, comparativ cu cei care nu dețineau telefon. Pentru apariția oricărui simptom de tulburare alimentară, riscul ajustat era cu 49% mai mare.

Autorii au analizat simptome precum mâncatul compulsiv, preocuparea excesivă pentru creșterea în greutate și diferite comportamente prin care adolescenții încearcă să compenseze ceea ce au mâncat. Important este că aceste manifestări nu reprezintă automat diagnostice de tulburare alimentară, ci semne care pot indica un risc și care merită urmărite.

Rețelele sociale ar putea fi una dintre explicații

Studiul nu stabilește ce anume din experiența smartphone-ului ar putea explica asocierea. Cercetătorii discută însă mai multe mecanisme posibile, iar unul dintre cele mai evidente este accesul constant și personalizat la rețele sociale și conținut axat pe aspectul fizic.

Jason Nagata, autorul principal al cercetării și specialist în medicină pentru adolescenți la University of California, San Francisco, explică faptul că smartphone-ul poate oferi unui copil acces permanent la imagini idealizate, influenceri, filtre și mesaje concentrate pe greutate și aspect fizic. Expunerea repetată la astfel de conținut poate favoriza comparația socială și nemulțumirea față de propriul corp, două elemente deja asociate în literatura de specialitate cu comportamente alimentare problematice.

Autorii mai atrag atenția și asupra algoritmilor. Spre deosebire de alte forme de media, un smartphone personal oferă acces privat, permanent și individualizat la conținut. Un adolescent care începe să interacționeze cu postări despre slăbit, fitness sau imagine corporală poate primi ulterior recomandări similare, ceea ce îi poate amplifica expunerea.

O altă ipoteză este legată de somn. Utilizarea telefonului pe timpul nopții poate reduce calitatea odihnei, iar tulburările de somn au fost asociate cu modificări ale reglării apetitului și cu o vulnerabilitate mai mare la comportamente alimentare impulsive. Cercetătorii subliniază însă că aceste mecanisme trebuie investigate separat în studii viitoare.

Studiul nu spune că telefonul este cauza

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Copiii nu au fost repartizați aleatoriu în grupuri cu și fără smartphone, iar cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca familiile care le oferă copiilor telefoane mai devreme să difere și prin alte caracteristici relevante.

Autorii nu au măsurat nici exact ce conținut consuma fiecare adolescent, cât timp petrecea pe social media sau ce aplicații folosea. Prin urmare, cercetarea nu poate spune dacă TikTok, Instagram, YouTube sau alte platforme sunt responsabile direct pentru diferențele observate.

Există și posibilitatea ca alți factori să influențeze rezultatele, inclusiv bullyingul, probleme de sănătate mintală deja existente sau anumite particularități de dezvoltare. Chiar și după ajustările statistice, autorii recunosc că pot exista factori care nu au fost măsurați.

Totuși, studiul adaugă o nouă piesă la discuția tot mai amplă despre vârsta la care copiii ar trebui să primească acces independent la smartphone și rețele sociale. Autorii spun că momentul în care este oferit primul telefon ar putea deveni un factor important de luat în calcul atunci când sunt dezvoltate recomandări pentru familii și adolescenți.

Concluzia cercetării nu este că smartphone-urile trebuie interzise copiilor, ci că vârsta, modul de utilizare și nivelul de supraveghere pot conta. Studiul arată o asociere care merită investigată în continuare și sugerează că primul smartphone nu înseamnă doar acces la un dispozitiv, ci și la o întreagă lume digitală care poate influența felul în care un adolescent se raportează la propriul corp.