Ai primit salariul mai târziu decât data din contract. Ce drepturi ai și când întârzierea devine o problemă

Ziua de salariu a trecut, însă banii nu au intrat în cont. Pentru mulți angajați, o întârziere de o zi sau două poate părea doar o problemă administrativă, mai ales dacă angajatorul promite că plata va fi făcută „în curând”. Din punct de vedere legal însă, data la care se achită salariul nu este una orientativă.

Codul muncii stabilește că salariul trebuie plătit cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern. Prin urmare, dacă data prevăzută pentru plată a trecut, angajatorul nu și-a respectat obligația la termen.

O întârziere poate deveni cu atât mai importantă pentru salariat atunci când situația se repetă sau când plata este amânată pentru perioade mai lungi. Ratele, facturile și celelalte obligații ale angajatului nu se amână automat doar pentru că firma nu a virat salariul la timp.

Ce spune legea despre plata salariului

Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse în baza contractului individual de muncă, iar plata acestuia este una dintre obligațiile esențiale ale angajatorului. Data stabilită pentru plată trebuie, așadar, respectată.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

De exemplu, dacă documentele aplicabile raportului de muncă prevăd că salariul se achită pe data de 15 a fiecărei luni, angajatorul nu poate transforma în mod obișnuit această dată în 20 sau 25 doar pentru că societatea are temporar probleme de lichiditate.

Mai mult, dreptul salariatului nu dispare dacă acesta a primit numai o parte din suma datorată. Inspecția Muncii arată că acceptarea unei părți din drepturile salariale nu înseamnă renunțarea la diferența care i se cuvine angajatului.

În cazul în care întârzierea sau neplata produce un prejudiciu, Codul muncii permite și solicitarea unor daune rezultate din neexecutarea totală sau parțială a obligațiilor privind plata salariului. Dreptul la acțiune pentru salariile restante și daunele aferente este supus unui termen de prescripție de trei ani de la data la care drepturile respective erau datorate

Vezi și:

Salariu de 3.000 de lei, chirie de 1.600. Calculul care arată de ce mulți români trăiesc de la o lună la alta: „Muncesc și nu mă aleg cu nimic”

De ce nu spun angajatorii salariul înainte de interviu? Nemulțumirea tot mai multor români și regula care trebuie aplicată și în România

Ce poți face dacă salariul nu intră la timp

Primul lucru pe care îl poți face este să verifici exact data de plată prevăzută în contract, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Dacă termenul a trecut, poți solicita angajatorului, preferabil în scris, o explicație și o dată concretă pentru efectuarea plății. Este util să păstrezi contractul, extrasele de cont, mesajele și orice alte documente care pot demonstra situația.

Dacă salariul continuă să nu fie plătit, te poți adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă de care aparține sediul angajatorului. Inspecția Muncii precizează că sesizările privind încălcarea legislației muncii pot fi transmise inclusiv în scris, prin poștă sau e-mail, iar reclamațiile beneficiază de confidențialitate în timpul controlului.

Există și un formular de petiție pus la dispoziție de Inspecția Muncii, iar documentele relevante pot fi atașate sesizării.

Când poți ajunge în instanță pentru salariul restant

ITM poate verifica situația și poate dispune măsuri angajatorului, însă inspectoratul nu înlocuiește instanța atunci când există un conflict privind drepturile salariale. Inspecția Muncii explică faptul că, dacă angajatorul nu achită salariul nici după măsurile dispuse în urma controlului, salariatul se poate adresa tribunalului de la domiciliul său sau de la locul de muncă. =

Un detaliu important este că un astfel de litigiu de muncă este scutit de taxa judiciară de timbru. Totodată, pentru recuperarea salariilor restante trebuie avut în vedere termenul de prescripție de trei ani.

Așadar, faptul că salariul ajunge cu întârziere nu trebuie privit automat ca o simplă neplăcere administrativă. Dacă data de plată stabilită a trecut, există deja o obligație neachitată la termen. Iar atunci când întârzierile devin repetate, sumele rămân restante sau angajatorul evită să ofere un termen clar de plată, salariatul are la dispoziție mecanisme legale pentru a-și recupera drepturile.

236 de accidente raportate într-o singură lună pentru sistemele Tesla de asistență. Patru incidente mortale ridică din nou întrebări despre Autopilot și FSD