Ce se întâmplă cu școlile când un oraș rămâne fără copii. Localitățile din România unde depopularea schimbă harta educației

La Ciocotiș, în Maramureș, 11 elevi au rămas în școala renovată după ce autoritățile intenționaseră să îi mute. La Vulpășești, în Neamț, școala a început anul cu 12 copii și predare simultană, iar la Dumbrăveni, în Constanța, mai puțin de 50 de copii, cu tot cu preșcolari, formează comunitatea școlară. Numărul mic de elevi pune aceste localități în fața unor alegeri care schimbă atât organizarea școlii, cât și viața familiilor.

La Ciocotiș, școala renovată a rămas deschisă pentru 11 elevi

În satul Ciocotiș, din comuna Cernești, lucrările de reabilitare a școlii prin PNRR au fost recepționate în august 2026. La scurt timp, părinții au aflat că elevii ar urma să fie mutați la o altă școală, aflată la aproximativ șapte kilometri.

Motivul invocat de inspectorat a fost numărul redus de copii și organizarea cursurilor în regim simultan. După discuțiile cu părinții și autoritățile locale, decizia a fost schimbată, iar cei 11 elevi au rămas în școala lor pentru anul 2026–2027.

În explicațiile oferite despre situația de la Ciocotiș, inspectorul școlar general Ioan Muntean a prezentat și o variantă pentru anul următor. Propunerea presupune concentrarea învățământului primar la Ciocotiș și a celui gimnazial la Cernești, pentru evitarea predării simultane.

Vezi și:

Soțul moare și casa era cumpărată înainte de căsătorie. Ce parte primește soția și cât revine copiilor

Cazul arată că modernizarea unei clădiri și organizarea rețelei școlare sunt decizii care trebuie corelate. O școală poate avea săli renovate, dar prea puțini copii pentru a forma clase separate la fiecare nivel.

Citește și: Ce școli vor mai funcționa în anul 2027-2028. Calendarul reorganizării a fost publicat în Monitorul Oficial

La Vulpășești, un singur copil a contat pentru păstrarea școlii

În satul Vulpășești, comuna Sagna, școala a rămas deschisă în septembrie 2026 cu 12 elevi și trei niveluri de studiu reunite. Menținerea cursurilor în localitate a fost anunțată după discuții între școală, administrația locală și autoritățile școlare.

Primarul Vasilică Roca a explicat cât de mult poate conta o singură înscriere într-o comunitate mică. „Un copil de la grădiniță a fost înscris la clasa pregătitoare și atunci am ajuns la cei 12 elevi cât prevede legislația. Anul viitor ne vin patru copii în clasa pregătitoare și nu vor fi probleme”, a declarat edilul.

Alternativa ar fi însemnat deplasarea copiilor către școala din centrul comunei. Distanța dintre ultima casă din sat și școala din Sagna este de aproximativ opt kilometri, conform reportajului despre școlile cu predare simultană din Neamț.

Pentru familii, păstrarea școlii în sat înseamnă evitarea acestei deplasări zilnice. Pentru administrație, transportul către altă unitate presupune asigurarea microbuzului, a șoferului și a cheltuielilor de funcționare.

La Dumbrăveni, același profesor lucrează cu mai multe clase

În comuna Dumbrăveni, județul Constanța, comunitatea școlară număra aproximativ 49 de copii, inclusiv preșcolarii, potrivit unui reportaj publicat în septembrie. Patru dintre copii veneau din satul Furnica.

La nivel primar, elevii din clase diferite învață în aceeași sală, cu același cadru didactic. Predarea simultană înseamnă că profesorul își împarte timpul între copii care au programe și sarcini diferite, alternând explicațiile cu activitatea individuală.

Directoarea școlii, Eugenia Iuliana Tohăneanu, a descris în reportajul realizat la Dumbrăveni atât dificultatea adaptării lecțiilor, cât și sprijinul pe care elevii mai mari îl oferă celor mici. Organizarea păstrează accesul la școală în comunitate, dar cere împărțirea atenției profesorului între mai multe niveluri.

Problema depășește aceste exemple locale. Raportul Ministerului Educației pentru anul 2024–2025, care include comparații cu 2025–2026, indică o creștere a ponderii elevilor din primar și gimnaziu care învață simultan de la 6,32% la 6,72%.

Ministerul leagă această creștere și de majorarea numărului minim de elevi necesar pentru constituirea unei clase separate. Prin urmare, extinderea predării simultane reflectă atât efectivele mici din comunități, cât și regulile după care sunt organizate clasele.

Citește și: Mai puțini elevi la clasă, din 2027. Regula specială pentru liceele în care sunt admiși copii cu CES

Comasarea administrativă nu înseamnă automat mutarea copiilor

O școală poate pierde personalitatea juridică și poate deveni structură arondată altei unități, păstrând cursurile în aceeași clădire. În acest caz se schimbă organizarea administrativă, fără ca elevii să fie obligați automat să facă naveta.

Ministerul Educației a făcut această distincție în informarea despre reorganizarea rețelei școlare din august 2025. Atunci, 507 unități cu personalitate juridică au devenit structuri arondate, în urma aplicării pragurilor prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Închiderea efectivă a unei școli și transferarea elevilor reprezintă o schimbare diferită. Pentru părinți, efectele concrete se văd în locul unde copilul merge la cursuri, distanța parcursă și existența unui transport adaptat programului școlar.

Exemplele din Ciocotiș, Vulpășești și Dumbrăveni arată soluții diferite pentru aceeași dificultate, efective prea mici pentru clase separate. Unele comunități păstrează predarea simultană, în timp ce altele discută concentrarea anumitor niveluri de studiu într-o singură școală.

Ce se întâmplă cu școlile când un oraș rămâne fără copii. Localitățile din România unde depopularea schimbă harta educației