Ce s-ar întâmpla dacă se opresc ambele reactoare de la Cernavodă. Cum ar fi afectați românii

Scăderea istorică a debitului Dunării a adus România într-o situație fără precedent. După oprirea Reactorului 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, autoritățile încearcă prin lucrări de urgență să mențină în funcțiune și Reactorul 2. Întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți români este ce s-ar întâmpla dacă și acesta ar trebui oprit. Ar rămâne țara fără curent? Ar crește facturile? Ar apărea pene de curent? Răspunsul este mai complex decât pare.

Cât de importantă este Cernavodă pentru România

Centrala de la Cernavodă produce, în mod obișnuit, aproximativ 20% din energia electrică a României, cele două reactoare având împreună o putere instalată de peste 1.400 MW.

Atunci când unul dintre reactoare este oprit, sistemul energetic pierde aproximativ jumătate din această capacitate. Dacă ambele reactoare ar fi indisponibile, România ar pierde într-un timp foarte scurt unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică.

Va rămâne România fără curent?

Cel mai probabil, nu. Oprirea ambelor reactoare nu înseamnă automat un blackout național. Sistemul Energetic Național este proiectat să funcționeze folosind mai multe surse de energie: hidrocentrale, centrale pe gaze naturale, centrale pe cărbune, parcuri eoliene și fotovoltaice, dar și importuri din statele vecine.

Vezi și:

Când vine iarna adevărată în România. Prognoze: sunt așteptate ninsorile serioase, cât ar putea ține zăpada

În această perioadă, autoritățile au mobilizat deja producția disponibilă din centralele pe gaze și cărbune și folosesc capacitatea de interconectare cu alte țări pentru a acoperi deficitul. România a început deja să importe energie pentru a compensa oprirea Reactorului 1.

Practic, dacă și Reactorul 2 ar fi oprit, România ar depinde într-o măsură și mai mare de energia cumpărată din străinătate.

Problema este că și alte state din regiune sunt afectate de aceeași secetă. Ungaria se confruntă cu dificultăți similare la centrala nucleară de la Paks, iar producția hidro este redusă în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. În astfel de condiții, energia disponibilă pentru export este mai puțină și, de regulă, mai scumpă.

Vezi și:

De ce nu se electrocutează păsările când stau pe firele electrice. Explicația este una de fizică

Când s-ar putea redeschide centrala nucleară de la Cernavodă. Scenariul pregătit pentru iarna 2026–2027

Ce se întâmplă cu prețul energiei

Atunci când oferta de energie scade, iar cererea rămâne ridicată, prețurile cresc. Practic, acesta este motivul pentru care autoritățile le-au cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul în intervalul 19:00-23:00, când cererea este cea mai mare. Dacă România ar fi obligată să cumpere cantități și mai mari de energie din import, costurile de achiziție ar putea crește, în special în orele de vârf.

Pe termen scurt, populația nu ar vedea automat o majorare a facturilor, însă costurile suplimentare pentru sistemul energetic ar pune presiune asupra pieței.

Există risc de blackout?

Specialiștii spun că un blackout generalizat este puțin probabil, deoarece Transelectrica poate echilibra sistemul prin producția internă disponibilă, importuri și măsuri de reducere a consumului.

Totuși, dacă producția internă ar scădea foarte mult, iar importurile nu ar fi suficiente, autoritățile ar putea recurge la măsuri suplimentare pentru limitarea consumului, în special în cazul marilor consumatori industriali, astfel încât alimentarea populației și a serviciilor esențiale să fie protejată.

De ce sunt importante economiile de energie

În prezent, autoritățile încearcă să evite un asemenea scenariu prin lucrări de urgență pe Dunăre și prin apeluri repetate către populație și companii pentru reducerea consumului în orele de seară.

Fiecare mașină de spălat pornită la prânz în loc de ora 20:00, fiecare încărcare a unei mașini electrice mutată în timpul zilei și fiecare echipament oprit atunci când nu este folosit contribuie la reducerea presiunii asupra rețelei.

Scopul acestor măsuri este ca România să treacă peste această perioadă de secetă extremă fără întreruperi majore și fără a fi nevoită să introducă restricții pentru consumatorii casnici. În paralel, autoritățile încearcă să mențină Reactorul 2 în funcțiune cât mai mult timp prin lucrări de redistribuire a apei din Dunăre, însă experții avertizează că soluția pe termen lung rămâne investiția în noi capacități de producție și în modernizarea infrastructurii energetice.

Un diamant de un centimetru a fost mișcat cu ajutorul unui efect cuantic. Experimentul apropie fizicienii de o „pisică a lui Schrödinger” macroscopică