Ce s-a întâmplat cu adevărat la Pompei? Un arheolog demontează unul dintre cele mai mari mituri despre erupția Vezuviului

Erupția Vezuviului din anul 79 e.n. este considerată una dintre cele mai devastatoare catastrofe naturale din istorie. Timp de secole s-a crezut că aproape toți locuitorii orașului roman Pompei au murit în doar câteva ore, surprinși de norii de cenușă și de fluxurile piroclastice care au îngropat complet așezarea.

Noi cercetări prezentate în documentarul „Pompeii: Out of Time with Tom Hiddleston”, produs de National Geographic, arată însă că realitatea a fost mult mai complexă. Potrivit arheologilor, mii de oameni au reușit să fugă înainte ca vulcanul să distrugă orașul, iar unele evacuări par să fi fost planificate din timp.

Pompei nu a fost un oraș în care au murit toți locuitorii

Profesorul Caitie Barrett, arheolog și explorator National Geographic, explică faptul că unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că întreaga populație a orașului a fost ucisă în timpul erupției.

La momentul dezastrului, în Pompei locuiau aproximativ 20.000 de persoane. Totuși, până în prezent, dovezile arheologice indică existența a aproximativ 2.000 de victime, ceea ce înseamnă că majoritatea locuitorilor au reușit să părăsească orașul înainte de momentul culminant al erupției.

Vezi și:

Ce trebuie să faci înainte să părăsești locuința închiriată ca să nu pierzi bani

Specialiștii cred că populația a avut la dispoziție suficient timp pentru a înțelege că situația devenea periculoasă. În zilele dinaintea erupției, cutremurele de pământ s-au înmulțit, iar acestea ar fi reprezentat un avertisment pentru o parte dintre locuitori.

Descoperirea care sugerează că unii romani știau ce urma să se întâmple

Unul dintre cele mai interesante exemple prezentate în documentar este cel al Juliei Felix, o femeie de afaceri din Pompei.

Mult timp, cercetătorii au crezut că proprietarul complexului de băi era un bărbat numit Julius Felix. Analiza documentelor și a inscripțiilor descoperite ulterior a arătat însă că era vorba despre Julia Felix, una dintre numeroasele femei care dețineau proprietăți și conduceau afaceri în orașul roman.

Vezi și:

Șamanul de lângă Stonehenge era, de fapt, o femeie. ADN-ul rescrie o poveste veche de 4.000 de ani

Alfred cel Mare s-ar afla sub o parcare. Descoperirea care repetă cazul Richard al III-lea

Vestigiile descoperite în clădire ridică numeroase semne de întrebare. În momentul în care complexul a fost acoperit de cenușă, nu mai existau cai, căruțe sau bunuri de valoare în interior. Arheologii consideră că acestea fuseseră evacuate înainte de erupție, ceea ce sugerează existența unui plan de părăsire a orașului.

Nu se știe însă cu certitudine ce a determinat-o pe Julia Felix să ia această decizie. Potrivit profesorului Barrett, arheologia poate reconstrui faptele, dar nu poate explica întotdeauna ce gândeau oamenii în urmă cu aproape două milenii.

Viața din Pompei era diferită de imaginea transmisă de istorie

Povestea Juliei Felix schimbă și percepția asupra rolului femeilor în societatea romană. Deși multe relatări istorice lasă impresia unei lumi dominate exclusiv de bărbați, descoperirile din Pompei spun altceva. Inscripțiile, documentele și obiectele scoase la lumină arată că femeile participau activ la viața economică, administrau proprietăți și conduceau afaceri.

Julia Felix pare să fi fost chiar un exemplu remarcabil de ascensiune socială. O inscripție de pe proprietatea sa menționa că provenea dintr-o familie cu origini considerate controversate la acea vreme, însă acest lucru nu a împiedicat-o să devină una dintre cele mai prospere persoane din oraș.

Pentru arheologi, astfel de descoperiri completează imaginea oferită de autorii romani din Antichitate, ale căror scrieri reflectau în principal perspectiva elitelor masculine.

Pompei continuă să dezvăluie secrete după aproape 2.000 de ani

Orașul îngropat de Vezuviu rămâne unul dintre cele mai importante situri arheologice din lume. Conservarea excepțională a clădirilor, picturilor, graffiti-urilor și a celebrelor mulaje ale victimelor oferă cercetătorilor o imagine rară asupra vieții cotidiene din Imperiul Roman.

Profesorul Caitie Barrett spune că situl este atât de intens cercetat încât arheologii descoperă inclusiv urmele lăsate de primele săpături efectuate în secolul al XIX-lea, de la unelte până la obiecte folosite de echipele care au început explorarea ruinelor, scrie IFL Science.

În prezent, Vezuviul este monitorizat permanent și rămâne unul dintre cei mai periculoși vulcani activi din Europa, din cauza populației numeroase care locuiește în apropierea sa. Spre deosebire de locuitorii din Pompei, comunitățile moderne beneficiază de sisteme de supraveghere care permit detectarea semnelor unei noi erupții și organizarea evacuărilor înainte de producerea unui dezastru.