Ce obiecte dispar din camerele de hotel după check-out. Hotelierii dezvăluie obiceiurile proaste ale turiștilor
Sezonul estival aduce mai mulți clienți pentru unitățile de cazare din România, dar și cheltuieli care nu se văd întotdeauna în prețul afișat pentru o noapte de cazare, de la curățenie suplimentară și lenjerii deteriorate până la obiecte care dispar după check-out. Aproape patru din zece hotelieri spun că se confruntă frecvent cu camere lăsate într-o stare care necesită intervenții suplimentare, iar peste un sfert au fost nevoiți în ultimul an să solicite, cel puțin ocazional, despăgubiri pentru daunele provocate de turiști, potrivit unui sondaj realizat de Travelminit în rândul proprietarilor de unități de cazare din România.
Camerele murdare înseamnă costuri în plus
Una dintre cele mai mari probleme reclamate de proprietari este starea în care rămân camerele după plecarea unor oaspeți. Aproape patru din zece respondenți spun că întâlnesc frecvent situații în care este necesară curățenie suplimentară, ceea ce poate însemna mai multe ore de muncă, consum mai mare de produse profesionale și, uneori, imposibilitatea de a pregăti rapid camera pentru următorul turist.
Problema este amplificată de mâncarea și băuturile aduse din exterior. Potrivit sondajului, 47,8% dintre proprietari spun că acest lucru se întâmplă foarte des, iar alți 24,4% întâlnesc des fenomenul.
Pentru 58,9% dintre hotelieri, principala consecință o reprezintă petele și murdăria suplimentară. Se adaugă resturile alimentare uitate în camere și, în cazurile mai grave, riscul apariției insectelor.
Prosoapele sunt „suvenirul” care dispare cel mai des
La capitolul obiecte luate din camere, prosoapele conduc detașat. Aproape jumătate dintre hotelieri cred că unii turiști le consideră, în mod greșit, un fel de suvenir gratuit inclus în prețul sejurului. Lista nu se oprește însă la prosoape. Umerașele, ustensilele de bucătărie și vesela sunt menționate de aproape un sfert dintre proprietari, iar cazurile relatate de hotelieri arată că din camere au dispărut inclusiv televizoare, uscătoare de păr, telecomenzi, cuverturi, perne decorative, tablouri și vaze.
Au fost luate și cratițe, oale, cuțite și chiar un topor de lemne. Într-un caz ieșit din comun, proprietarul unei unități de cazare a descoperit că dozatoarele de gel de duș și săpun lichid fuseseră scoase din perete și golite complet înainte de plecarea turiștilor.
Există însă și obiecte pe care oaspeții le pot lua în mod legitim. Jumătate dintre hotelieri confirmă că produsele cosmetice de unică folosință pot fi păstrate de turiști, la fel ca papucii de unică folosință și apa oferită gratuit în cameră.
Mai mulți turiști în cameră decât în rezervare
O altă problemă cu impact financiar este cazarea unui număr mai mare de persoane decât cel declarat. Doar 27,8% dintre hotelieri spun că nu se confruntă niciodată cu asemenea situații.
Cel mai frecvent apare un copil nedeclarat, situație întâlnită în 38,9% dintre cazuri. Alți 15,6% dintre hotelieri au raportat cazuri cu doi sau mai mulți copii nedeclarați, iar 13,3% au semnalat prezența unui adult în plus.
Pentru proprietar, diferența nu este doar una formală. O persoană suplimentară înseamnă consum mai mare de apă, energie, produse de igienă, mic dejun, lenjerie și alte servicii, în funcție de tipul unității și de pachetul rezervat.
Cereri de check-in la ora 7 și 16 persoane într-un spațiu pentru patru
Orele de sosire și plecare sunt cel mai frecvent teren de negociere între turiști și proprietari. Peste o treime dintre hotelieri spun că regulile de check-in și check-out sunt încălcate cel mai des, urmate de fumatul în spații neamenajate și deranjarea liniștii celorlalți oaspeți.
„Printre solicitările cele mai neobișnuite primite din partea turiștilor se numără cereri de check-in la ora 07:00 dimineața, pretenția de a considera ziua de cazare drept un interval de exact 24 de ore de la momentul sosirii, indiferent de ora oficială de check-out, sau dorința de a caza 16 persoane într-o unitate gândită pentru doar patru oaspeți”, arată reprezentanții Travelminit.
Potrivit acestora, au existat și turiști care au solicitat prelungirea gratuită a sejurului, au încercat să introducă „pe furiș” persoane care nu apăreau în rezervare sau au cerut hotelierilor să medieze conflicte cu persoane complet străine de unitatea de cazare.
Pentru ce pagube cer hotelierii despăgubiri
Peste un sfert dintre proprietari au fost nevoiți, în ultimul an, să solicite ocazional despăgubiri pentru daune provocate de turiști. Cele mai frecvente pagube sunt lenjeriile și prosoapele deteriorate, problemă întâlnită de aproape trei sferturi dintre respondenți.
Urmează pereții pătați sau zgâriați și obiectele sparte, semnalate de aproape jumătate dintre hotelieri. În funcție de gravitatea pagubei, costul poate merge de la înlocuirea unui prosop sau a unui set de lenjerie până la reparații, zugrăveli sau achiziția unor echipamente noi.
Costurile tot mai mari, principala teamă pentru vara 2026
Dincolo de comportamentul turiștilor, hotelierii reclamă o problemă mai amplă: scumpirea funcționării unităților de cazare. Pentru 44,4% dintre respondenți, creșterea costurilor operaționale reprezintă cea mai mare presiune a sezonului de vară 2026.
Alți 21,1% indică așteptările tot mai ridicate ale clienților, 11,1% vorbesc despre concurența puternică, iar 10% consideră că gestionarea comportamentului turiștilor este una dintre principalele provocări.
Datele sondajului arată astfel o realitate mai puțin vizibilă din spatele prețului unei nopți de cazare: atunci când o cameră necesită ore suplimentare de curățenie, când textilele trebuie înlocuite sau când obiectele dispar, costurile sunt suportate inițial de unitatea turistică, într-un sezon în care proprietarii spun deja că energia, personalul, întreținerea și serviciile apasă tot mai greu asupra bugetelor.