Ce înseamnă exact gazele din Marea Neagră pentru România. Unde este adevărata miză, ce se poate schimba pentru economie

Exploatarea gazelor din Marea Neagră poate deveni una dintre cele mai importante oportunități economice ale României din ultimele decenii, deoarece țara ar putea reduce dependența de importuri, ar putea încasa venituri suplimentare la buget și și-ar putea întări industria, însă simplul fapt că dispune de o resursă naturală valoroasă nu garantează automat facturi mici, salarii mai mari sau prosperitate pentru populație.

Ce înseamnă concret gazele din Marea Neagră pentru România

Pe înțelesul tuturor, o producție mai mare de gaze înseamnă că România poate cumpăra mai puțin din exterior și poate avea la dispoziție mai multă energie produsă din resurse proprii, ceea ce reduce vulnerabilitatea în fața crizelor internaționale și a eventualelor întreruperi de aprovizionare.

În același timp, statul poate obține venituri din taxe, impozite și redevențe, iar economia poate beneficia de investiții, contracte și activitate industrială suplimentară. Pentru companiile care consumă cantități mari de energie, precum cele din industria chimică, metalurgie, materiale de construcții sau producția de îngrășăminte, existența unei surse importante de gaze în România poate deveni un avantaj competitiv, cu condiția ca infrastructura și politicile publice să permită valorificarea acestuia.

„Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică. Pentru prima dată după multe decenii, ţara poate redeveni cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.

De ce gazele nu înseamnă automat facturi mai mici

Pentru populație, una dintre cele mai importante întrebări este dacă o producție mai mare va duce imediat la facturi mai mici. Răspunsul nu este automat afirmativ, deoarece prețul final depinde de piață, taxe, costurile de transport și distribuție, contractele comerciale și politicile statului.

Vezi și:

Câți bani putea încasa lunar Viorel Pașca de pe urma pacienților vulnerabili. Procurorii vorbesc despre pensii, indemnizații, ajutoare și donații

Beneficiul major poate apărea însă printr-o securitate energetică mai mare, o expunere mai redusă la importuri scumpe în perioade de criză și o economie mai rezistentă la șocurile externe. Cu alte cuvinte, gazele din Marea Neagră pot oferi României mai mult control și o poziție mai bună de negociere, fără ca simpla extracție să garanteze un anumit preț la factură.

„Beneficiile sunt evidente: reducerea importurilor, consolidarea balanţei comerciale, venituri bugetare şi o competitivitate sporită pentru industrie. Dar adevărata valoare strategică nu constă în gazul extras, ci în modul în care veniturile rezultate vor fi utilizate”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Marea miză: ce face statul cu banii

Aici apare diferența dintre o țară care doar extrage o resursă și una care folosește acea resursă pentru a se dezvolta. Dacă banii obținuți sunt consumați în cheltuieli curente fără efect pe termen lung, avantajul poate dispărea odată cu resursa. Dacă sunt investiți în infrastructură, energie, industrie, cercetare și educație, efectele pot continua timp de decenii.

„Istoria este plină de state bogate în resurse care au rămas vulnerabile deoarece au confundat bogăţia naturală cu dezvoltarea. Resursele nu creează automat prosperitate. Diferenţa este făcută de instituţii, investiţii şi de capacitatea statului de a transforma avantajele naturale în avantaje economice şi tehnologice”, explică șeful AEI.

De ce România are nevoie și de nuclear, și de regenerabile

Chisăliță atrage atenția că dezbaterea nu ar trebui redusă la alegerea unei singure surse de energie. Gazele nu exclud energia nucleară, hidrocentralele sau regenerabilele, deoarece fiecare are un rol diferit într-un sistem energetic modern.

„Energia nucleară oferă stabilitate, hidrocentralele asigură flexibilitate, regenerabilele reduc costurile şi emisiile, iar gazul natural rămâne combustibilul de tranziţie care echilibrează sistemul. Digitalizarea şi capacităţile de stocare integrează aceste surse într-o infrastructură rezilientă”, susține specialistul.

Pe scurt, independența energetică nu înseamnă să pariezi totul pe gaz, soare, vânt sau nuclear, ci să construiești un sistem în care aceste surse se completează.

România riscă să exporte gaz și să importe tehnologie

Unul dintre cele mai mari riscuri este ca România să vândă materia primă, dar să cumpere din străinătate toate echipamentele necesare modernizării economiei. Într-un asemenea scenariu, o parte importantă din avantajul obținut prin exploatarea gazelor ar pleca din nou peste graniță.

„Dacă veniturile generate vor susţine dezvoltarea unei industrii naţionale competitive – producţie de echipamente electrice, componente pentru reţele inteligente, baterii, tehnologii nucleare, software energetic şi cercetare aplicată – energia poate deveni cu adevărat motorul unei noi etape de industrializare”, explică Dumitru Chisăliță.

De ce contează gazele și dincolo de economie

România poate folosi energia și pentru a-și consolida influența regională, mai ales în relația cu Republica Moldova, Balcanii și, în perspectivă, cu Ucraina. Interconectările energetice pot reduce dependența statelor din regiune de furnizori vulnerabili și pot transforma România într-un pilon de securitate.

„Energia încetează să mai fie doar o marfă şi devine un instrument de influenţă strategică”, subliniază președintele AEI.

Concluzia specialistului este că România se află într-un moment rar, în care resursele naturale, poziția geografică și accesul la finanțare europeană se suprapun. Gazele din Marea Neagră pot aduce bani și securitate, însă adevărata schimbare va apărea numai dacă veniturile vor fi transformate în infrastructură, industrie, tehnologie și specialiști capabili să producă valoare pe termen lung.

„România are toate premisele pentru a se afla în prima categorie. Rămâne doar să aibă voinţa politică de a urma această direcţie”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

Google interzice extensiile Chrome care păcălesc ChatGPT și alți roboți AI. Schimbările intră în vigoare în august