Ce este Agenția Fitch și de ce poate decide viitorul economic al României. Ce înseamnă, de fapt, calificativul „junk”

România așteaptă una dintre cele mai importante evaluări economice din acest an. Agenția americană Fitch urmează să anunțe dacă păstrează actualul rating al țării sau dacă îl coboară în categoria „junk”, un calificativ care ar transmite investitorilor că riscul de a împrumuta România este semnificativ mai mare. Deși termenii folosiți de agențiile de rating pot părea complicați, efectele unei astfel de decizii pot ajunge în timp până la dobânzile la credite, investițiile străine și chiar la bugetul statului.

Ce este, de fapt, Agenția Fitch

Fitch Ratings este una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară din lume, alături de Moody’s și Standard & Poor’s (S&P). Rolul acestor instituții este asemănător cu cel al unui profesor care acordă note elevilor, doar că în loc să evalueze persoane, ele analizează state și companii.

Mai exact, agențiile de rating verifică dacă o țară este capabilă să își plătească datoriile la timp și cât de mare este riscul pentru cei care îi împrumută bani. Investitorii internaționali, băncile și marile fonduri de investiții urmăresc foarte atent aceste calificative înainte de a decide unde își plasează capitalul.

Ce înseamnă ratingul de țară

Ratingul de țară este un calificativ care arată cât de sigur este pentru investitori să împrumute bani unui stat. În prezent, România are la Fitch calificativul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor („investment grade”). Sub acest nivel începe categoria BB+, cunoscută popular drept „junk”, adică investiții considerate speculative și cu un risc mai ridicat.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Pe înțelesul tuturor, este diferența dintre o persoană care are un istoric foarte bun de plată și una despre care banca începe să aibă dubii. În al doilea caz, creditorii vor cere dobânzi mai mari pentru a compensa riscul.

Pe lângă rating, agențiile acordă și o perspectivă. România are în prezent o perspectivă negativă, ceea ce nu înseamnă că retrogradarea este sigură, dar indică faptul că există o probabilitate ridicată ca aceasta să apară dacă situația economică sau politică se deteriorează.

Este asemănător unui avertisment. Practic, agenția transmite că urmărește evoluțiile și că următoarea evaluare ar putea aduce o notă mai slabă dacă problemele persistă.

Vezi și:

De ce România a evitat retrogradarea la categoria „junk”. Viceguvernatorul BNR explică decizia Fitch, ce înseamnă asta pentru banii românilor

De ce este România aproape de categoria „junk”

Consultantul financiar Adrian Negrescu arată că principala îngrijorare a experților Fitch nu este doar deficitul bugetar, ci și incertitudinea politică și capacitatea autorităților de a continua măsurile de reducere a cheltuielilor. Deși deficitul bugetar din primul semestru s-a redus comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, investitorii vor să știe dacă această evoluție poate continua și în următorii ani.

„Să nu uităm că România a funcţionat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflaţia a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanţate naţional au fost reduse, ceea ce a influenţat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creşterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică.

Planul fiscal pe şapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administraţiei publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 şi 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% şi 63,4%. Diferenţa persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepţia agenţiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a menţionat Adrian Negrescu.

În plus, există îngrijorări legate de creșterea datoriei publice peste nivelurile estimate inițial de Comisia Europeană. Cu cât statul se împrumută mai mult, cu atât devine mai importantă încrederea creditorilor.

Un alt element analizat îl reprezintă viitoarea lege a salarizării unitare. Dacă aceasta va majora permanent cheltuielile statului cu miliarde de lei anual fără surse clare de finanțare, agențiile de rating pot considera că deficitul va deveni mai greu de controlat.

Totodată, promisiunile privind reducerea taxelor, fără studii care să arate cum vor fi compensate pierderile de venituri la buget, sunt privite cu prudență de investitorii internaționali.

Ce variante are Fitch

Potrivit lui Adrian Negrescu, agenția are mai multe opțiuni. Prima variantă este păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, ceea ce ar însemna că România rămâne în categoria recomandată investițiilor.

A doua posibilitate este menținerea ratingului, dar introducerea României pe lista de supraveghere negativă („Rating Watch Negative”), un semnal că o retrogradare poate urma într-un interval scurt. O altă variantă este coborârea ratingului la BB+, adică în categoria „junk”, fie cu perspectivă stabilă, fie cu perspectivă negativă, ceea ce ar sugera că riscurile pot continua să crească.

Nu este exclus nici scenariul în care Fitch să amâne o decizie dură, invocând îmbunătățirea indicatorilor bugetari din prima parte a anului și stabilitatea relativă a piețelor financiare.

Cum ar putea fi afectați românii

O eventuală retrogradare nu produce efecte peste noapte, însă poate declanșa un lanț de consecințe economice. Statul român ar putea fi nevoit să se împrumute la dobânzi mai mari. Acest lucru înseamnă costuri suplimentare de miliarde de lei pentru buget.

În timp, dobânzile mai ridicate se pot transmite și către economie, influențând creditele acordate populației și firmelor. De asemenea, o parte dintre investitorii străini pot deveni mai reticenți în a investi într-o țară considerată mai riscantă.

Mai mult, dacă Fitch ar retrograda România, există riscul ca și celelalte două mari agenții, Moody’s și S&P, să adopte ulterior o decizie similară, ceea ce ar amplifica presiunea asupra economiei.

„Pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potenţial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunţul în sine, mesajul agenţiei de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 şi capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esenţă, orice mişcare negativă ar avea consecinţe directe asupra costului de finanţare al statului, asupra băncilor şi, în final, asupra economiei reale”, a mai spus consultantul financiar Adrian Negrescu, în postarea sa de pe Facebook.

Din acest motiv, anunțul Fitch este urmărit cu mare atenție nu doar de Guvern și Banca Națională, ci și de investitori din întreaga lume, deoarece mesajul transmis despre stabilitatea finanțelor publice și credibilitatea politicilor economice poate avea efecte care se vor resimți ani la rând.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor