Ce aleg românii când vor să-și protejeze economiile de inflație. Aurul de investiții urcă în topul preferințelor

În contextul inflației și al incertitudinilor economice, tot mai mulți români nu mai cumpără aur doar pentru a-l purta, ci pentru a-și proteja economiile. Un studiu realizat de Tavex România arată că aurul de investiții este perceput din ce în ce mai mult ca o metodă de conservare a valorii, în timp ce bijuteriile rămân asociate în principal cu rolul lor estetic și sentimental.

Aurul nu mai este doar un accesoriu

Ani la rând, aurul a fost cumpărat în special sub formă de bijuterii, fie pentru evenimente importante, fie ca dar de familie transmis din generație în generație. Însă această percepție începe să se schimbe atât la nivel mondial, cât și în România.

Potrivit datelor companiei de analiză Metals Focus, în 2026 aurul fizic destinat investițiilor este pe cale să depășească pentru prima dată cererea de bijuterii, devenind cea mai importantă categorie de pe piața globală a aurului.

Tendința este confirmată și de datele World Gold Council, care arată că în primul trimestru al acestui an cererea pentru lingouri și monede din aur a crescut cu 42% față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 474 de tone. În schimb, consumul de bijuterii din aur a scăzut cu 23%.

Vezi și:

Cum se rezolvau subiectele la Bac 2026 la Limba şi literatura română. Pentru ce iei punctaj mareBaremul de corectare și cerințele care aduc cele mai multe puncte

Cum privesc românii aurul

Schimbarea se vede și în România. Potrivit studiului „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat de Wisemetry Research pentru Tavex România pe un eșantion de 1.921 de persoane, 40% dintre români au economii sau investiții active.

Interesant este că principalul motiv pentru care oamenii pun bani deoparte nu este obținerea unor câștiguri spectaculoase, ci siguranța financiară. Nu mai puțin de 86% dintre cei care economisesc spun că fac acest lucru pentru a avea un fond de rezervă în cazul unor situații neprevăzute, în timp ce doar 13% urmăresc în primul rând creșterea averii.

Aurul de investiții este văzut ca protecție împotriva inflației

Analiza suplimentară realizată de Tavex România pe un grup de 773 de persoane care economisesc arată o diferență clară între modul în care sunt percepute bijuteriile și aurul de investiții.

Vezi și:

Motivul pentru care companiile din Ucraina investesc masiv în România. Ce înseamnă asta pentru economia românească

Investitorii urmăresc fiecare mișcare de la București, criza politică ne costă scump. Avertismentul unui economist despre riscul unui șoc economic

Astfel, 20% dintre respondenți consideră că aurul de investiții și celelalte metale prețioase reprezintă una dintre cele mai bune metode de protecție împotriva inflației, un procent apropiat de cel al persoanelor care preferă investițiile în imobiliare.

În schimb, doar 7% dintre participanți cred că bijuteriile și pietrele prețioase oferă aceeași protecție.

Pentru românii de rând, această diferență este importantă deoarece arată că aurul cumpărat sub formă de lingouri sau monede începe să fie privit ca un instrument financiar, nu doar ca un obiect de lux.

Care este diferența dintre bijuterii și aurul de investiții

Mulți români consideră că orice obiect din aur reprezintă automat o investiție. Specialiștii spun însă că lucrurile nu stau chiar așa. Bijuteriile includ în preț costul manoperei, al designului, al brandului și marjele comerciale. La revânzare, aceste costuri sunt recuperate doar parțial sau chiar deloc.

Aurul de investiții este diferit. Lingourile și monedele sunt standardizate, au puritate certificată și prețul lor urmărește mult mai fidel cotația internațională a aurului.

„Datele arată o schimbare în modul în care oamenii gândesc despre aur. El nu mai este văzut doar ca bijuterie, cadou sau bun de familie, ci tot mai mult ca activ de protecție. Într-un mediu inflaționist, diferența dintre a cumpăra aur pentru a-l purta și a cumpăra aur pentru a-ți păstra valoarea devine esențială”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România.

Ce dețin în prezent românii

Studiul arată că bijuteriile rămân cea mai răspândită formă de deținere a aurului. Potrivit datelor analizate:

• 14% dintre respondenți spun că dețin bijuterii sau pietre prețioase;
• 8% dețin aur fizic de investiții;
• 6% au argint fizic sau alte metale prețioase;
• 5% investesc în ETF-uri care urmăresc prețul aurului.

Specialiștii spun că aceste cifre confirmă faptul că bijuteriile continuă să fie importante din punct de vedere cultural și emoțional, însă rolul lor este diferit de cel al aurului cumpărat exclusiv pentru protejarea economiilor.

Ce înseamnă această schimbare pentru români

Creșterea interesului pentru aurul de investiții arată că românii devin mai atenți la modul în care își păstrează economiile într-o perioadă marcată de inflație și incertitudine economică.

„Cel mai important aspect este că oamenii încep să facă distincția între aur ca obiect decorativ și aur ca activ financiar. Acest lucru nu înseamnă că bijuteriile își pierd valoarea ca dar sau bun de familie. Înseamnă însă că, atunci când obiectivul este protecția împotriva inflației și conservarea valorii în timp, aurul de investiții îndeplinește un rol diferit”, a explicat Victor Dima.

Pe scurt, mesajul studiului este că românii încep să trateze aurul în două moduri distincte: bijuteriile rămân un simbol al tradiției și al cadourilor, în timp ce lingourile și monedele sunt tot mai des văzute ca o metodă de a păstra valoarea banilor într-o perioadă economică imprevizibilă.