Cât este alocația unui copil ucrainean în România. Explicațiile care demontează un mit viral, adevărul despre suma de 3.800 de lei
Copiii ucraineni care beneficiază de alocație de stat în România primesc aceleași sume ca minorii români, nu 3.800 de lei lunar. În 2026, cuantumul este de 292 de lei pentru copiii între doi și 18 ani și de 719 lei pentru copiii sub doi ani și pentru cei cu dizabilități. Analistul economic Adrian Negrescu explică pentru „Adevărul” cum au fost confundate alocațiile cu ajutoarele pentru cazare și hrană acordate refugiaților.
Ce alocație primesc copiii ucraineni în România
Cetățenia ucraineană nu aduce o alocație mai mare. Sumele depind de categoria în care se încadrează copilul, iar cuantumurile de 292 de lei și 719 lei sunt confirmate și de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, într-un comunicat publicat în 2026.
Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că nu există o alocație specială de 3.800 de lei destinată minorilor ucraineni. Copiii eligibili primesc același cuantum ca beneficiarii români din aceeași categorie.
„Legea alocației de stat pentru copii se aplică tuturor copiilor care locuiesc legal în România împreună cu părinții, indiferent de cetățenie. Un copil ucrainean aflat sub protecție temporară primește aceeași sumă ca un copil român: 719 lei pe lună până la doi ani și 292 de lei pe lună între doi și 18 ani, respectiv 719 lei pentru copiii cu dizabilități. Sumele sunt înghețate la acest nivel și în 2026, pentru toți copiii, români sau ucraineni”, precizează analistul.
Aceeași explicație a oferit-o Laura Constandin, directoarea AJPIS Constanța, într-o intervenție la Radio România Constanța. Reprezentanta instituției a precizat că minorilor străini le sunt plătite aceleași sume, fără diferențe în plus sau în minus.
Citește și: Alocația pentru copii 2026. Ce valoare are, cine beneficiază și când pot fi suspendate plățile
Cum au fost confundate alocațiile cu ajutoarele pentru cazare
Persoanele refugiate din Ucraina au beneficiat, în diferite perioade, de programe pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană. Aceste forme de sprijin au avut alte destinații și condiții decât alocația de stat pentru copii.
Adrian Negrescu consideră că amestecarea acestor plăți reprezintă explicația probabilă pentru apariția zvonului. Analistul amintește programul cunoscut drept „50/20”, folosit în primii ani ai războiului.
„Cel mai probabil, confuzia vine din primii ani ai războiului. Programul cunoscut ca «50/20» deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru hrană pentru fiecare refugiat. Banii mergeau în mare parte la românii care îi găzduiau, nu direct la refugiați. Pentru o familie cu mai mulți copii, sumele lunare adunate păreau mari, iar de aici până la mitul unei «alocații uriașe» pentru fiecare copil a fost doar un pas”, explică acesta.
Sumele pentru găzduirea unei familii nu reprezintă însă alocația unui singur copil. Nici adunarea unor ajutoare cu destinații diferite nu demonstrează existența dreptului de 3.800 de lei vehiculat online.
„Așa funcționează dezinformarea: pornește de la ceva real, scoate cifrele din context, le amestecă și le prezintă ca pe un privilegiu nedrept”, adaugă Adrian Negrescu.
Condițiile programelor de sprijin pentru refugiați au fost modificate în timp, separat de regulile alocației.
Alocația trebuie solicitată, nu se acordă automat
Pentru copiii proveniți din zona conflictului din Ucraina, condițiile sunt reglementate și prin articolul 13 din OUG nr. 96/2024. Actul normativ stabilește cerințe privind permisul de ședere temporară, adresa înscrisă în acesta și documentele necesare.
Alocația se acordă pe bază de cerere, însoțită de copia permisului valabil și de o declarație prin care părintele sau reprezentantul certifică faptul că minorul se află în întreținerea sa. Documentele se depun la unitatea administrativ-teritorială corespunzătoare adresei din permis.
Dreptul poate fi acordat și atunci când copilul se află în România cu un singur părinte ori în îngrijirea unui reprezentant. Potrivit ordonanței, acesta se stabilește începând cu luna următoare depunerii cererii.
Prin urmare, statutul de protecție temporară nu dovedește că fiecare familie a primit automat alocații. Existența dreptului și plata efectivă presupun îndeplinirea condițiilor și parcurgerea procedurii prevăzute de lege.
Citește și: Părinții care pot pierde alocația copilului. Situațiile prevăzute de lege în 2026
De ce continuă să circule informația despre cei 3.800 de lei
Subiectul a revenit în atenție după o discuție de pe Reddit. Un utilizator povestea că unchiul său era convins că minorii ucraineni primesc 3.800 de lei lunar, iar alți participanți au descris conversații asemănătoare.
Relatările arată că această convingere persistă în unele discuții, fără să reprezinte dovezi despre plățile statului. Verificarea presupune consultarea cuantumurilor oficiale și diferențierea alocației de celelalte beneficii.
Adrian Negrescu consideră că asemenea zvonuri exploatează nemulțumirea familiilor afectate de scumpiri. În opinia sa, comparația dintre veniturile reale și un ajutor inexistent alimentează sentimentul de nedreptate.
„Discuția legitimă despre modul în care statul își împarte resursele trebuie purtată pe bază de date, nu de zvonuri”, subliniază analistul.
Acesta consideră că autoritățile au și responsabilitatea de a explica mai clar destinația banilor publici.
„Iar statul are și el o parte de vină: când nu comunică simplu și transparent cum sunt cheltuiți banii publici, lasă spațiu liber celor care inventează cifre”, conchide Adrian Negrescu.
Cuantumurile oficiale nu susțin existența unei alocații de 3.800 de lei pentru copiii ucraineni.