Cât câștigă pe oră un șofer Uber în România? Calculul care arată cu câți bani rămâne după taxe și comisioane

Lumea aparent strălucitoare a flexibilității oferite de aplicațiile de transport ascunde o realitate financiară dură, scoasă la iveală de o scrisoare deschisă adresată autorităților de către șoferii parteneri. În timp ce platformele promovează independența și veniturile suplimentare, lucrătorii din spatele volanului reclamă un dezechilibru contractual major și venituri care, după plata tuturor dărilor, abia dacă mai acoperă nevoile de bază.

10.000 lei încasați, doar 1.357 lei rămași

Pentru a înțelege unde dispar banii, un șofer care activează full-time printr-un SRL neplătitor de TVA a prezentat o situație financiară detaliată pentru o lună de muncă de aproximativ 160-170 de ore. Deși suma totală facturată clienților pare impresionantă — 10.000 de lei — mecanismul de deduceri și taxe „topește” rapid profitul.

Prima tăiere masivă vine de la comisionul platformei (36%), adică 3.600 de lei, la care se adaugă TVA-ul intracomunitar aplicat acestui comision (756 lei). După scăderea cheltuielilor deductibile și nedeductibile (combustibil, revizii, ITP, amortizarea mașinii, contabilitate, telefon și service casă de marcat), precum și a impozitului pe profit de 16%, rezultatul final este dezarmant: un venit net de aproximativ 1.357 de lei pe lună. Raportat la timpul petrecut în trafic, acesta echivalează cu circa 8 lei pe oră, relatează Digi24.

„Dacă mașina se strică sau te îmbolnăvești, nu ai concediu plătit, nu ai protecție socială, dar taxele și obligațiile rămân”, a mărturisit șoferul sub protecția anonimatului, explicând că pentru a supraviețui, mulți aleg să lucreze noaptea, în weekend sau de sărbători, asumându-și riscuri de agresiuni sau accidente.

„Prezumția de angajare” și Directiva (UE) 2024/2831

Șoferii susțin că, în ciuda statutului de independenți, sunt prizonierii unor algoritmi care îi forțează să accepte aproape toate cursele. Scăderea sub un anumit prag al ratei de acceptare poate duce la limitarea comenzilor sau chiar la dezactivarea contului, o măsură care înseamnă pierderea imediată a sursei de venit.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

În acest context, autorii scrisorii cer implementarea rapidă a Directivei (UE) 2024/2831, care trebuie transpusă până la 2 decembrie 2026. Acest act normativ european vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platformele digitale și stabilește că, dacă o platformă controlează remunerația, accesul la comenzi sau performanța, poate funcționa o „prezumție de angajare”, obligând compania să demonstreze că relația este, într-adevăr, una independentă.

Cum răspund platformele de ridesharing

Contactate de către Digi24 pentru un punct de vedere, giganții din domeniu resping acuzațiile. Uber subliniază că platforma oferă libertatea totală de conectare și deconectare, fiind o modalitate eficientă de a obține venituri suplimentare. Reprezentanții companiei menționează că sesizările clienților sunt analizate cu atenție, iar măsurile de suspendare pot fi revizuite.

Pe de altă parte, Bolt precizează că relația sa cu partenerii este una de „platformă-utilizator”, nu de angajator-angajat. Compania susține că tarifele sunt calculate prin machine learning în funcție de cerere, trafic și meteo, și că în lunile de vârf câștigurile pot fi cu 30% mai mari. Totodată, Bolt afirmă că șoferii pot selecta raza de primire a curselor și au dreptul de a contesta deciziile automate, conform legislației europene în vigoare.

Poate șeful să te sune după program? Ce spune Codul Muncii