Ce trebuie schimbat la Cernavodă pentru ca reactoarele să nu mai depindă atât de mult de nivelul Dunării. Soluția indicată de directorul centralei

Ce trebuie schimbat la Cernavodă pentru ca reactoarele să nu mai depindă atât de mult de nivelul Dunării. Soluția indicată de directorul centralei
Nivelul scăzut al Dunării afectează funcționarea reactoarelor de la Cernavodă
Ana Ionescu
Google Urmărește pe Google

Oprirea Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, decisă pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, readuce în discuție o problemă care ar putea deveni tot mai importantă în anii următori. Centrala a fost proiectată într-o perioadă în care asemenea episoade hidrologice erau considerate rare, însă condițiile s-au schimbat, iar infrastructura ar putea avea nevoie de investiții suplimentare.

Romeo Urjan, directorul Centralei de la Cernavodă, spune că soluția pe termen lung presupune lucrări hidrotehnice care să permită asigurarea apei necesare funcționării centralei inclusiv atunci când Dunărea ajunge la debite foarte mici.

Declarațiile vin în contextul în care Unitatea 2 urmează să fie oprită controlat joi, 13 august, din cauza cantității insuficiente de apă necesare răcirii. Conducerea centralei subliniază că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară sau despre o situație de urgență.

Centrala a fost proiectată în anii ’80 pentru o altă realitate hidrologică

Romeo Urjan atrage atenția asupra modului în care au fost stabilite condițiile de proiectare ale centralei. În anii ’80, când a fost construită infrastructura, un debit extrem de scăzut al Dunării era considerat un eveniment care putea apărea aproximativ o dată la 30 de ani.

Într-o asemenea situație, pierderea temporară a producției de energie putea fi acceptată din punct de vedere economic. Problema este că asemenea perioade ar putea deveni mai frecvente.

„Centrala a fost construită în anii ’80 și s-a luat în considerare acel debit scăzut o dată la 30 de ani”, a explicat directorul centralei.

În opinia sa, schimbările climatice modifică însă datele problemei. Episoadele de secetă și perioadele cu debite foarte reduse ale Dunării nu mai pot fi privite exclusiv ca situații excepționale.

Pentru o centrală care trebuie să producă energie constant, repetarea mai frecventă a acestor episoade poate deveni o problemă economică, chiar dacă funcționarea în siguranță a reactoarelor nu este pusă în discuție.

Ce soluție propune directorul Centralei de la Cernavodă

Romeo Urjan vorbește despre necesitatea unor investiții suplimentare în construcții hidrotehnice. Scopul acestora ar fi asigurarea condițiilor necesare producerii energiei electrice chiar și atunci când Dunărea înregistrează scăderi importante ale nivelului.

Directorul consideră că România dispune de specialiști capabili să proiecteze și să realizeze asemenea lucrări, însă adaptarea infrastructurii presupune investiții suplimentare.

„Pentru viabilitatea economică e necesar să luăm alte măsuri, pe investiții suplimentare, pentru a asigura producția de energie electrică fără aceste scăderi masive de nivel”, a declarat Romeo Urjan.

Problema nu este, așadar, că reactoarele nucleare ar deveni nesigure atunci când Dunărea scade. Cantitatea de apă disponibilă trebuie să fie suficientă pentru sistemele de răcire și pentru menținerea producției de electricitate în parametrii prevăzuți.

În momentul în care condițiile necesare nu mai pot fi asigurate, producția trebuie redusă sau unitatea trebuie oprită controlat.

De ce nivelul Dunării este atât de important pentru Cernavodă

Reactoarele nucleare produc cantități foarte mari de căldură, iar sistemele centralei au nevoie de apă pentru procesele de răcire. La Cernavodă, Dunărea reprezintă sursa esențială de apă pentru aceste sisteme.

În condiții hidrologice normale, acest lucru nu reprezintă o problemă. Situația se schimbă însă atunci când debitul și nivelul fluviului scad puternic.

Exact acest lucru se întâmplă în august 2026. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o continuare a scăderii debitului și nivelului Dunării în următoarele zece zile.

Din acest motiv, conducerea centralei nu estimează că Unitatea 2 va putea fi repornită în intervalul acoperit de prognoza actuală. Cele zece zile nu reprezintă însă o durată fixă anunțată pentru oprire. După acest interval, situația va depinde de evoluția Dunării și de noile prognoze hidrologice.

Seceta ar putea transforma o situație rară într-o problemă repetată

Mesajul important transmis de conducerea centralei privește însă perioada următoare, nu doar oprirea din august 2026. Dacă debitele foarte scăzute vor deveni mai frecvente, simpla acceptare a unor opriri temporare ar putea deveni tot mai costisitoare.

„Trăim într-o lume în schimbare”, spune Romeo Urjan, care consideră că scăderile importante ale debitului ar putea apărea mai des decât se estima atunci când centrala a fost proiectată.

În acest context, investițiile hidrotehnice ar avea rolul de a reduce vulnerabilitatea producției de energie nucleară la variațiile extreme ale Dunării. Nu ar elimina necesitatea apei pentru funcționarea centralei, dar ar putea îmbunătăți condițiile în care aceasta ajunge la sistemele care au nevoie de răcire.

Situația din această vară arată de ce subiectul devine important. Unitatea 2 funcționează normal din punct de vedere tehnic, potrivit conducerii centralei, dar trebuie oprită deoarece nivelul Dunării nu mai permite asigurarea cantității de apă necesare menținerii producției obișnuite.

Prin urmare, problema pe termen lung nu este renunțarea la dependența de apă a reactoarelor – răcirea rămâne indispensabilă –, ci adaptarea infrastructurii de la Cernavodă astfel încât producția să poată fi menținută și în perioade cu debite ale Dunării mult mai mici decât cele considerate normale în momentul proiectării centralei.