România rămâne fără energia de la Cernavodă. Ce urmează după oprirea ambelor reactoare

România rămâne fără energia de la Cernavodă. Ce urmează după oprirea ambelor reactoare
Centrala Nucleară de la Cernavodă se oprește (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Centrala Nucleară de la Cernavodă va înceta joi să mai furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național, după ce autoritățile au decis oprirea graduală a Unității 2, singurul reactor care mai funcționa. Procedura începe la ora 7:00, iar în jurul orei 11:00 producția centralei ar urma să ajungă la zero. România pierde astfel una dintre cele mai importante surse constante de electricitate, într-o perioadă în care consumul rămâne ridicat, iar seceta pune presiune și asupra producției hidro.

Reactorul 2 este oprit treptat

Unitatea 2 a furnizat în ultimele zile aproximativ 680 MW în sistem, însă puterea va fi redusă gradual în cursul dimineții. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că procesul de reducere a puterii începe la ora 7:00 și se va încheia cu deconectarea de la Sistemul Energetic Național în jurul orei 11:00.

Problema este că, în acest moment, nu există o dată sigură pentru repornire. Prognozele indică o scădere în continuare a nivelului Dunării, iar cel puțin în următoarele zece zile condițiile ar putea să nu permită revenirea centralei. Chiar și după ce situația hidrologică va permite repornirea, vor mai fi necesare una-două zile pentru ca reactorul să ajungă din nou să livreze energie în sistem.

Unitatea 1 fusese deja oprită la sfârșitul lunii iulie, iar centrala de la Cernavodă asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

De unde va lua România energia care lipsește

O parte importantă a deficitului ar urma să fie acoperită din importuri. Potrivit Ministerului Energiei, Sistemul Electroenergetic Național dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite aducerea energiei din alte state.

În următoarele șapte zile este așteptată și o contribuție mai mare a centralelor eoliene. Producția medie este estimată la aproximativ 525 MW, cu un maxim posibil de 1.560 MW și un minim de numai 100 MW, ceea ce arată însă cât de dependentă este această sursă de condițiile meteorologice.

În rezervă se află și grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW. Alte minimum 300 MW ar putea fi asigurate de Hidroelectrica, în funcție de resursa de apă și de limitele tehnice.

„Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația și decide utilizarea resurselor disponibile în funcție de necesitățile Sistemului Electroenergetic Național”, a transmis Ministerul Energiei.

Populația nu ar trebui să rămână fără curent

Autoritățile susțin că oprirea centralei nu ar trebui să însemne întreruperi de energie pentru gospodării sau pentru serviciile esențiale. Într-un scenariu extrem, primele restricții ar urma să îi vizeze pe marii consumatori industriali.

„În cel mai rău caz, pe care nici pe acesta nu-l văd posibil, se va face o limitare de la marii consumatori industriali. Altfel, producţie pentru consumul casnic, pentru oamenii care nu vor simţi nimic în ceea ce priveşte consumul lor, electricitatea la care au acces, serviciile esenţiale, spitale (…) farmacii, fabrici de medicamente, poliţie, instituţii, care asigură funcţionarea statului, nu există nici cel mai mic pericol”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi.

Apel pentru reducerea consumului între orele 19:00 și 23:00

Situația actuală este rezultatul unei combinații între problemele hidrologice, consumul ridicat și vulnerabilitățile acumulate în sistem. Premierul interimar Ilie Bolojan declara recent că „a fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă”.

Pentru a menține echilibrul dintre producție și consum, Ministerul Energiei păstrează apelul către populație și companii pentru folosirea responsabilă a electricității, în special între orele 19:00 și 23:00, când presiunea asupra sistemului este mai mare.

Autoritățile speră ca situația hidrologică să înceapă să se îmbunătățească în weekend, însă măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producția disponibilă și nivelul consumului. Până la revenirea Cernavodă, România va trebui să combine importurile cu energia eoliană, hidro și capacitățile de rezervă pentru a acoperi energia care lipsește din sistem.